Alegătorii din Republica Cehă se vor prezenta la urne Vineri şi Sîmbătă, în ceea ce protagoniştii şi analiştii descriu drept un scrutin parlamentar crucial, care ar putea duce la ciocniri cu UE pe teme de la migraţie la politica climatică. Votul va fi urmărit îndeaproape la Bruxelles, care analizează cu nervozitate posibilitatea existenţei unui al treilea agitator anti-UE în Europa Centrală, alături de Ungaria şi Slovacia, cu implicaţii potenţiale asupra sprijinului blocului european pentru Ucraina.

Cehii vor înlătura probabil de la putere Guvernul de centru-dreapta în alegerile legislative, sondajele favorizînd revenirea la putere a miliardarului populist Andrej Babis, care promite creşteri salariale şi stimularea creşterii economice, reducînd în acelaşi timp ajutorul acordat Ucrainei, scrie Reuters. Schimbarea ar stimula tabăra populistă anti-imigraţie din Europa şi ar putea complica consensul cu privire la politicile climatice ale UE.

Cehii au avut de suferit de pe urma creşterii inflaţiei după pandemie şi invazia Rusiei în Ucraina şi s-au recuperat lent după una dintre cele mai grave scăderi ale veniturilor reale din Europa. Acest lucru rămîne în mintea alegătorilor şi afectează popularitatea coaliţiei Spolu a prim-ministrului Petr Fiala şi a aliaţilor săi liberali din Guvern, care s-au concentrat pe reducerea deficitului bugetar.

Dar cehii sunt obişnuiţi cu schimbările – nici un Guvern în funcţie nu a cîştigat un al doilea mandat din 1996.

Babis este un aliat al lui Viktor Orban din Ungaria în grupul „Patrioţii pentru Europa” din Parlamentul European şi a adoptat o poziţie ambivalentă cu privire la ajutorul acordat Ucrainei, îndepărtîndu-se de Guvernul Fiala, care a adoptat rapid o poziţie fermă de sprijinire a Kievului după atacul Rusiei din 2022.

Deşi au donat mai puţin decît alţii din punct de vedere financiar, cehii au fost printre primii care au dat ucrainenilor tancuri şi vehicule de luptă şi au înfiinţat „Iniţiativa cehă”, reunind oameni de afaceri şi oficiali din domeniul apărării pentru a găsi milioane de proiectile de artilerie în întreaga lume pentru Kiev, cu finanţare din partea ţărilor occidentale. Babis promite să pună capăt acestui proiect, spunînd că este prea scump şi că doreşte ca NATO şi UE să se ocupe de Ucraina.

„Nu avem bani aici pentru poporul nostru. Programul nostru vizează o viaţă mai bună pentru cetăţenii cehi. Nu suntem în Ucraina”, a declarat Babis, în vîrstă de 71 de ani, într-o dezbatere care a avut loc Miercuri la televiziunea CNN Prima News.

Partidul său ANO este de aşteptat să cîştige peste 30% din voturi, cu aproximativ 10 puncte procentuale mai mult decît coaliţia Spolu a lui Fiala, dar chiar şi cu un mic aliat numit Motocicliştii, probabil că nu va avea majoritatea în Camera inferioară a Parlamentului, care are 200 de locuri.

Relaţiile tensionate ale ANO cu Spolu şi aliaţii săi înseamnă că partidul lui Babis ar putea avea nevoie în Parlament de sprijinul unor partide marginale anti-UE şi anti-NATO, SPD de extremă dreapta şi Stacilo, de extremă stînga, pentru a forma Cabinetul său dintr-un singur partid, aşa cum preferă omul de afaceri.

Babis respinge orice demersuri în direcţia ieşirii din UE sau NATO, inclusiv solicitările de organizare a unor referendumuri, contracarînd acuzaţiile actualului Guvern că va devia ţara de la cursul său democratic pro-occidental.

„Această campanie de intimidare va speria mulţi alegători, dar este păcat, deoarece nu se bazează pe adevăr”, a declarat Martin Klihavec, un antreprenor care votează ANO. „Sub Guvernul anterior al lui Babis, eram mai bine”, spune antreprenorul.

Babis trebuie să depăşească şi alte obstacole pentru a deveni prim-ministru. În calitate de proprietar al unui imperiu chimic şi alimentar, el trebuie să găsească o modalitate de a se conforma legilor privind conflictul de interese. De asemenea, el se confruntă cu un proces pentru acuzaţii de fraudă, legate de obţinerea unor subvenţii UE în urmă cu mai bine de 15 ani, acuzaţii pe care le neagă.

Pe de altă parte, Spolu şi aliaţii săi ar putea păstra majoritatea dacă unele partide mici obţin mai puţin de 5% din voturi, pragul necesar pentru a intra în Parlament, un scenariu care i-a ajutat la ultimele alegeri, dar care este puţin probabil să se repete, potrivit sondajelor.

Secţiile de votare vor fi deschise Vineri de la ora 14:00 pînă la ora 22:00 şi Sîmbătă de la ora 8:00 pînă la ora 14:00, iar rezultatele sunt aşteptate Sîmbătă după-amiază.