Producţia industrială germană înregistrează cea mai puternică scădere din ultimii trei ani

Producţia industrială a Germaniei a scăzut cu 4,3% în luna august faţă de luna precedentă, mai mult decît se preconiza, înregistrînd cea mai mare scădere din Martie 2022, a anunţat Oficiul Federal de Statistică, informează Reuters, potrivit News.ro. Analiştii chestionaţi de Reuters prevăzuseră o scădere de doar 1% a producţiei industriale germane, după o creştere de 1,3% în Iulie. Comparaţia trimestrială, mai puţin volatilă, a arătat că producţia a fost cu 1,3% mai mică în Iunie-August faţă de cele trei luni anterioare. Producţia industriei auto, cea mai importantă ramură industrială germană, a scăzut cu 18,5% în August faţă de luna precedentă, din cauza închiderilor fabricilor pe durata Verii şi a schimbărilor de producţie, a declarat Oficiul Federal de Statistică.

Cererea din Statele Unite, principalul partener comercial al Germaniei, a încetinit, de asemenea, după mai multe luni de achiziţii anticipate în perspectiva taxelor vamale impuse de preşedintele american Donald Trump. „Chiar dacă pot interveni anumiţi factori punctuali, ne temem că scăderea puternică a producţiei industriale reflectă, de asemenea, într-o mare măsură, sfîrşitul anticipării măsurilor vamale în Statele Unite”, a declarat Carsten Brzeski, responsabil global pentru macroeconomie la ING. Potrivit acestuia, cifrele „extrem de dezamăgitoare” ale producţiei industriale din August sporesc riscul unui nou trimestru de contracţie a economiei germane. Produsul intern brut (PIB) al Germaniei a scăzut cu 0,3% în al doilea trimestru faţă de trimestrul anterior.

Eurodeputații au aprobat interzicerea termenului ”friptură” pentru produsele vegetariene

Parlamentul European a votat, Miercuri, interzicerea utilizării termenilor ”friptură, cîrnat și hamburger” pentru produse care nu conțin carne, relatează AFP, potrivit Agerpres. Eurodeputații au aprobat cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă o propunere a politicienilor de dreapta care interzice termeni precum ”friptura vegetariană și burger vegetarian”. Cu toate acestea, măsura luată de Parlamentul European trebuie negociată cu statele membre ale UE. ”Este vorba despre transparență și claritate pentru consumatori și recunoașterea muncii fermierilor noștri”, a declarat Céline Imart, europarlamentar de dreapta (Partidul Popular European), care a inițiat proiectul de lege.

Produsele vegetariene care imită carnea au cunoscut o creștere exponențială în ultimii ani, determinată de preocupările consumatorilor cu privire la alimentația sănătoasă, bunăstarea animalelor și reducerea amprentei lor asupra mediului, în condițiile în care creșterea animalelor este un emițător major de CO2. Această lege care vizează interzicerea unor termeni precum ”friptură de soia” a divizat dreapta. De exemplu, deputatul german Peter Liese consideră ”rușinos că Parlamentul European își dedică timpul unor astfel de absurdități”.

În 2020, europarlamentarii au respins o lege pe aceeași temă. Alegerile europene din 2024 au schimbat însă echilibrul partidelor, acordînd mai multe locuri europarlamentarilor de dreapta și de extremă dreapta, care afirmă că susțin sectorul agricol. 

Ursula von der Leyen consideră că UE trebuie să dea un răspuns amplu la ameninţările războiului hibrid

Incidentele recente cu drone şi alte încălcări ale spaţiului aerian arată că Europa se confruntă cu un război hibrid la care trebuie să răspundă cu măsuri ce depăşesc apărarea tradiţională, a declarat, Miercuri, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs rostit în Parlamentul European, relatează Reuters, potrivit News.ro. „Nu este vorba de o hărţuire întîmplătoare”, a punctat Ursula von der Leyen în faţa eurodeputaţilor reuniţi la Strasbourg. „Este o campanie coerentă şi tot mai intensă menită să destabilizeze cetăţenii noştri, să ne testeze hotărîrea, să divizeze Uniunea şi să slăbească sprijinul nostru pentru Ucraina și este timpul să îi spunem pe nume. Este vorba de un război hibrid”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene.

Von der Leyen nu a menţionat explicit că Rusia este responsabilă pentru toate incidentele, dar a spus că este clar că scopul Rusiei este de a „sădi diviziunea” în Europa.

Oficialii europeni au atribuit deja unele dintre incidentele recente Moscovei. „Combaterea războiului hibrid al Rusiei nu ţine doar de apărarea tradiţională”, a spus von der Leyen. „Este nevoie de o nouă mentalitate din partea tuturor. Putem fie să ne ferim şi să privim cum ameninţările ruseşti se intensifică, fie să le facem faţă prin unitate, descurajare şi fermitate”, a subliniat ea.

Erdogan a afirmat că Donald Trump i-a solicitat Turciei să convingă Hamas să negocieze pacea cu Israelul

Președintele american Donald Trump i-a ”solicitat în mod expres Turciei” să convingă Hamas să negocieze pacea cu Israelul, a afirmat Miercuri șeful statului turc Recep Tayyip Erdogan, informează AFP, transmite Agerpres. ”În timpul vizitei noastre în SUA și a celei mai recente noastre discuții telefonice (...), el (Donald Trump) a solicitat în mod expres ca noi să ne întîlnim cu Hamas și să-i convingem”, a declarat Erdogan în fața unor jurnaliști turci, potrivit unor declarații ale sale transmise de Președinția turcă.
”I-am contactat rapid pe omologii noștri (...), iar Hamas a răspuns că este gata pentru pace și pentru negocieri”, a adăugat președintele Erdogan, amintind că o delegație turcă, condusă de șeful serviciilor de informații al țării, participă la negocierile indirecte în curs de la Sharm el-Sheikh, în Egipt, între negociatori israelieni și cei ai Hamas. ”Luptăm de ani de zile pentru a pune capăt băii de sînge din Fîșia Gaza și a asigura securitatea celor oprimați. Am fost în contact cu Hamas de-a lungul întregului proces și suntem în continuare”, a insistat Erdogan.

A fost destructurată o bandă de români, moldoveni, ucraineni şi ruşi care fura maşini de lux din Europa

Poliţiile italiană, spaniolă şi belgiană au destructurat o reţea criminală din Europa de Est acuzată de furt de maşini de lux şi traficarea acestora către Dubai pentru revînzare, au anunţat autorităţile italiene şi agenţiile de cooperare poliţienească şi judiciară din UE, relatează Reuters, transmite News.ro. Banda căuta maşinile în staţiuni de vacanţă precum Forte dei Marmi şi Cortina în Italia şi Marbella în Spania. Odată identificate ţintele, vehiculele erau geolocalizate, astfel încît complicii să poată acţiona în linişte, chiar şi la domiciliul victimelor, potrivit carabinierilor italieni.

Membrii bandei au folosit echipamente sofisticate pentru a deschide maşinile şi a neutraliza sistemele de alarmă şi GPS. Suspecţii au reuşit, de asemenea, să dezactiveze transponderele de securitate pentru a împiedica urmărirea ulterioară a vehiculelor furate.

Maşinile – în majoritate modele Range Rover, Lexus şi Toyota – erau apoi conduse în Belgia, unde numerele de şasiu erau modificate şi se adăugau plăcuţe de înmatriculare false sau clonate, înainte de a fi transportate din portul Anvers. Agenţii au confiscat patru maşini furate, kituri pentru clonarea cheilor de maşină, dispozitive de bruiaj şi alte echipamente utilizate pentru a deschide maşinile, a neutraliza sistemele de alarmă şi GPS şi pentru a demonta transponderele de securitate, ca să împiedice urmărirea în continuare a vehiculelor furate. Eurojust şi Europol, agenţiile de cooperare judiciară şi poliţienească ale UE, au contribuit la anchetarea furturilor a peste 100 de vehicule de lux, în valoare totală de cel puţin 3 milioane de euro (3,5 milioane de dolari), începînd cu anul 2024. Operaţiunea a vizat 24 de suspecţi, majoritatea din Moldova, dar şi din Rusia, România şi Ucraina, şase dintre ei fiind reţinuţi şi trei plasaţi în arest la domiciliu, au declarat carabinierii italieni, care au condus anchetele.

Pentru a recupera decalajul în domeniul AI, UE mobilizează un miliard de euro

Uniunea Europeană (UE), care vrea să recupereze decalajul față de Statele Unite și China în domeniul inteligenței artificiale (AI), a lansat Miercuri două planuri strategice pentru a accelera adoptarea AI în industria și știința europeană, transmite AFP, potrivit Agerpres. ''Anul trecut, doar 13% dintre companiile europene au folosit AI, cu disparități semnificative între statele membre, cu toate că AI le poate oferi cîștiguri uriașe de productivitate'', a explicat comisarul pentru suveranitate tehnologică, Henna Virkkunen, într-o conferință de presă în Parlamentul European. Comisia Europeană, care vrea să majoreze acest procent pînă la 75% în 2030, a lansat deja multiple inițiative pentru a reduce acest decalaj, în special prin promovarea creării de ''gigafabrici de AI'' și centre de date în Europa, precum și prin adoptarea unui regulament privind AI care urmează să intre în vigoare anul viitor.

Acum, Executivul european intenționează să își canalizeze eforturile prin acțiuni specifice, începînd cu industria și știința: de la medicină la robotică, inclusiv energie, apărare și industria auto și va încuraja întreprinderile și organizațiile să facă din AI o prioritate absolută. Pentru a realiza acest lucru, UE va mobiliza aproximativ un miliard de euro, în special prin programul său emblematic de sprijin pentru cercetare, Orizont Europa. Ar putea urma și alte planuri care vizează activități în domeniul serviciilor precum finanțele, turismul și comerțul electronic.

AI transformă modul în care funcționează întreprinderile, remodelează serviciile publice și revoluționează știința. Prin aceste strategii, Comisia își pune în aplicare Planul de acțiune pentru continentul european în domeniul AI, stabilind calea pentru ca Europa să devină un lider mondial în domeniul IA de încredere. Cu doar șase ani în urmă, Europa avea două supercalculatoare în top 10 la nivel mondial, în prezent are patru gigafabrici și se lucrează la înființarea a încă cel puțin 4-5 gigafabrici.

Considerînd că impulsul generat de întîlnirea dintre Trump şi Putin s-a epuizat în mare măsură, Moscova avertizează că va efectua un test nuclear dacă SUA vor face acelaşi lucru

Dinamica creată recent de întîlnirea dintre Vladimir Putin şi Donald Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina s-a „epuizat în mare măsură”, preşedintele american înăsprindu-şi discursul faţă de Moscova în ultimele săptămîni, a declarat Miercuri Serghei Riabkov, ministru adjunct de Externe al Federaţiei Ruse, relatează AFP. „Din păcate, trebuie să constatăm că impulsul puternic de la Anchorage (locul întîlnirii dintre Trump şi Putin din august) s-a epuizat în mare măsură”, a afirmat Serghei Riabkov, citat de agenţia de presă rusă RIA Novosti. Potrivit acestuia, „acţiunile distructive, în primul rînd ale europenilor”, au împiedicat progresul negocierilor pentru găsirea unui „acord” privind soluţionarea conflictului din Ucraina.

Preşedintele american, Donald Trump, a încercat după revenirea la putere, în Ianuarie, să se apropie de Moscova pentru a găsi o soluţie la războiul din Ucraina, în special prin primirea cu fast a lui Vladimir Putin în Alaska, pe 15 August. Însă această apropiere nu a dus la progrese în negocierile dintre Moscova şi Kiev, în condiţiile în care Rusia solicită, în special, anexarea mai multor regiuni ucrainene, ceea ce Kievul respinge categoric. În ultimele săptămîni, Donald Trump şi-a exprimat frustrarea crescîndă faţă de Moscova, comparînd Rusia cu un „tigru de hîrtie”, care pare puternic, dar nu este, şi considerînd situaţia sa economică critică. În acest context, oficialii americani au luat în considerare recent vînzarea de rachete Tomahawk cu rază lungă de acţiune către europeni pentru a le livra Ucrainei.

Săptămîna trecută, Vladimir Putin a estimat că trimiterea acestor arme la Kiev ar fi „o nouă escaladare” între Moscova şi Washington, deoarece „utilizarea rachetelor Tomahawk este imposibilă fără participarea directă a Armatei americane”. Serghei Riabkov a cerut Miercuri Statelor Unite să abordeze această posibilă opţiune „într-un mod sănătos şi responsabil”.

Pe de altă parte, vice-ministrul rus de Externe a avertizat că Rusia va efectua rapid un test nuclear dacă Statele Unite vor face acest lucru, menţionînd că SUA au lucrat la pregătirea infrastructurii necesare pentru testare. Şi preşedintele Vladimir Putin declarase, în urmă cu cîteva zile, că Rusia va efectua un test nuclear dacă o altă putere nucleară va face acest lucru. El a afirmat că Moscova a observat semne că o ţară - pe care nu a numit-o - se pregăteşte să efectueze astfel de teste. RIA îl citează pe Serghei Riabkov care a declarat că Rusia a observat că SUA lucrează de ceva timp la pregătirea infrastructurii proprii de testare. Dacă SUA ar efectua un test, Moscova va face rapid acelaşi lucru, a avertizat Riabkov. 

Rusia a ajuns să importe combustibil din Belarus

Belarus și-a mărit de patru ori exporturile de benzină către Rusia în Septembrie, în condițiile în care mai multe rafinării rusești au fost afectate de atacuri ucrainene, provocînd penurii de combustibil în numeroase regiuni, potrivit Reuters, informează Mediafax. Exporturile de benzină transportate pe calea ferată din Belarus către Rusia au crescut semnificativ luna trecută, ajungînd la 49.000 de tone metrice, în timp ce livrările de motorină au totalizat 33.000 de tone, scrie Stiripesurse.ro.

Creșterea vine în contextul unei crize interne de combustibil cu care se confruntă Rusia, după o serie de atacuri cu drone și rachete ucrainene care au perturbat grav activitatea rafinăriilor rusești, pilon esențial al economiei de război a Kremlinului. Unele rafinării au fost nevoite să-și suspende activitatea pe termen nedeterminat, iar mai multe regiuni din Rusia au introdus raționalizarea carburanților și înghețarea temporară a prețurilor. În paralel, Moscova se pregătește să importe benzină din China, Coreea de Sud și Singapore pentru a compensa lipsa de combustibil, după ce aproape 40% din capacitatea de rafinare a fost oprită, a relatat publicația Kommersant. Totodată, Belarus a crescut cu aproximativ 1% volumul de benzină exportat prin Rusia către alte piețe internaționale, scrie Kyiv Independent.

Guvernul german autorizează Poliţia să doboare dronele periculoase

Guvernul german a anunţat, Miercuri, că va autoriza Poliţia să doboare dronele periculoase şi poartă discuţii cu Israelul şi Ucraina pentru a-şi consolida apărarea împotriva zborurilor suspecte deasupra unor zone sensibile, care au fost atribuite Moscovei, informează AFP şi Reuters. Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat amendamente legislative pentru a consolida mijloacele poliţiştilor, care vor putea adopta „măsuri fizice, adică să intercepteze şi să doboare drone”.

Noua lege, aprobată Miercuri de Cabinet şi care aşteaptă aprobarea Parlamentului, autorizează în mod explicit Poliţia să doboare dronele care încalcă spaţiul aerian al Germaniei, inclusiv să le doboare în caz de ameninţare iminentă sau de prejudiciu grav.

Alte tehnici disponibile pentru doborîrea dronelor includ utilizarea laserelor sau a semnalelor de bruiaj pentru a întrerupe legăturile de control şi navigaţie. Noua lege vine după ce zeci de zboruri au fost deviate sau anulate Vinerea trecută pe Aeroportul din München, al doilea ca mărime din Germania, lăsînd peste 10.000 de pasageri blocaţi, după ce au fost observate drone de origine necunoscută.

Odată cu noua lege, Germania se alătură ţărilor europene care au acordat recent forţelor de securitate puterea de a doborî dronele ce încalcă spaţiul aerian, printre care Marea Britanie, Franţa, Lituania şi România. O unitate specializată în combaterea dronelor va fi creată în cadrul Poliţiei federale germane, a precizat ministrul de Interne Alexander Dobrindt, iar experţii vor consulta Israelul şi Ucraina, deoarece acestea sunt mai avansate în domeniul tehnologiei dronelor. Poliţia se va ocupa de dronele care zboară la nivelul copacilor, în timp ce dronele mai puternice vor fi abordate de Armată, a spus Dobrindt.

Germania a înregistrat 172 de perturbări ale traficului aerian legate de drone între Ianuarie şi sfîrşitul lunii Septembrie 2025, în creştere faţă de 129 în aceeaşi perioadă a anului trecut şi 121 în 2023, potrivit datelor de la Deutsche Flugsicherung (DFS). Exerciţiile militare germane de luna trecută din oraşul portuar Hamburg din Nordul ţării au demonstrat cum, asemenea unui păianjen, o dronă militară de mari dimensiuni a tras o plasă asupra unei drone mai mici în timpul zborului, încurcîndu-i elicea şi forţînd-o să aterizeze, unde un cîine robotizat s-a apropiat pentru a căuta posibili explozibili.

Totuşi, doborîrea dronelor ar putea fi periculoasă în zonele urbane dens populate, iar aeroporturile nu dispun neapărat de sisteme de detectare care să poată raporta imediat observarea acestora.