Ungaria nu renunță la importurile de petrol rusesc

Ungaria nu este pregătită să renunţe la importul de petrol rusesc, aşa cum cer Donald Trump şi majoritatea ţărilor UE, a declarat premierul Viktor Orbán (foto), relatează AFP, potrivit News.ro. „Nu avem nici o altă opţiune, absolut nici una”, a declarat el presei la Copenhaga, asigurînd în acelaşi timp că preşedintele american nu i-a cerut niciodată să închidă robinetul petrolului rusesc. „Preşedintele american respectă suveranitatea altor ţări, mi-a cerut doar să-i prezint situaţia – este o diferenţă importantă, el nu este ca europenii, care sunt mai agresivi decît americanii”, a declarat Viktor Orban.

Mai multe ţări din UE cer Ungariei şi Slovaciei să înceteze importurile de petrol rusesc, pentru că aduc venituri ce finanţează o parte din efortul de război al Moscovei în Ucraina. Donald Trump, la rîndul său, a criticat în repetate rînduri achiziţiile de petrol rusesc făcute de europeni, denunţînd un comportament „de nescuzat”, dar fără a arăta vreodată cu degetul spre Ungaria. „Ei finanţează războiul împotriva lor înşişi. Cine a mai auzit de aşa ceva?”, a declarat el pe 23 Septembrie în faţa Naţiunilor Unite.

Decizia de a renunţa la petrolul rusesc începînd din 2022 a fost luată de Uniunea Europeană, care a acordat însă o derogare Ungariei şi Slovaciei, ţări fără ieşire la mare şi foarte dependente de hidrocarburile ruseşti. Punerea în discuţie a acestei derogări ar necesita acordul celor două ţări în cauză. Comisia Europeană a propus statelor membre oprirea totală a importurilor de hidrocarburi ruseşti pînă în 2027 şi chiar pînă în 2026 în ceea ce priveşte gazul natural lichefiat (GNL).

Premierul Finlandei consideră că UE trebuie să fie o putere în domeniul apărării, nu doar un bloc comercial

Uniunea Europeană ar trebui să obțină puteri fără precedent pentru a se apăra împotriva amenințărilor în creștere venite din partea Rusiei, a declarat premierul finlandez Petteri Orpo, citat de Politico. Într-un interviu acordat înaintea summitului informal al UE de la Copenhaga, Orpo a spus că Uniunea Europeană trebuie să acționeze ca o uniune reală atunci cînd este vorba de confruntarea cu state ostile. ''Avem nevoie de capabilități comune ale UE, așadar avem nevoie de finanțare UE și de cooperare UE. Am dat dovadă de solidaritate în ultimele două decenii, de exemplu, în timpul pandemiei de COVID, în economie, în migrație. Acum este timpul să arătăm solidaritate cînd vorbim de securitate'', a afirmat șeful Executivului finlandez.

Potrivit acestuia, liderii tuturor statelor UE trebuie să conștientizeze că flancul estic ''este frontiera noastră comună'' și că nimeni nu mai este în siguranță în fața strategiilor Moscovei. Orpo a ținut să precizeze că o consolidare a apărării UE nu înseamnă înlocuirea NATO. ''Avem încredere în NATO, asta e clar. Uniunea Europeană poate face mai mult pentru a ajuta țările și a sprijini NATO, de exemplu pentru a crește industria de apărare, ceea ce este necesar. Fără o industrie de apărare mai puternică în Europa, apărarea noastră nu poate fi mai solidă'', a explicat el. Potrivit lui Petteri Orpo, securizarea frontierei cu Rusia ''este o chestiune existențială pentru Finlanda și pentru celelalte țări din UE și din NATO''. 

Trump a emis un ordin executiv prin care SUA garantează securitatea Qatarului

Preşedintele Donald Trump a semnat un decret prezidenţial prin care SUA garantează securitatea Qatarului, ceea ce reprezintă un angajament semnificativ faţă de un aliat arab care nu face parte din NATO, relatează CNN. „Statele Unite vor considera orice atac armat asupra teritoriului, suveranităţii sau infrastructurii critice a statului Qatar ca o ameninţare la adresa păcii şi securităţii Statelor Unite”, se arată în decret. Ordinul lui Trump prevede că SUA vor „lua toate măsurile legale şi adecvate” pentru a apăra Qatarul. „În cazul unui astfel de atac, Statele Unite vor lua toate măsurile legale şi adecvate – inclusiv diplomatice, economice şi, dacă este necesar, militare – pentru a apăra interesele Statelor Unite şi ale statului Qatar şi pentru a restabili pacea şi stabilitatea”, se arată în ordin.

Ordinul reprezintă o victorie importantă pentru Qatar, care – la fel ca alte state arabe bogate din Golf – căuta de mult timp garanţii de securitate mai puternice din partea SUA. În 2022, Qatarul a fost desemnat oficial un aliat major non-NATO de către Administraţia Biden, acordîndu-i-se privilegii militare şi de apărare sporite. De asemenea, Qatarul găzduieşte baza aeriană Al Udeid, unul dintre cele mai mari centre militare americane din Orientul Mijlociu, subliniind legăturile de securitate deja profunde dintre Doha şi Washington.

Ministrul ungar de Externe reproșează Bruxellesului că finanțează Ucraina în loc să rezolve problemele UE

Următorul buget pe șapte ani al Uniunii Europene se referă în primul rînd la menținerea Armatei și a statului ucrainean, mai curînd decît să se concentreze pe provocările Uniunii Europene, a apreciat Miercuri, la Budapesta, ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului, înaintea unui summit informal al UE la Copenhaga, informează MTI. Peter Szijjarto a subliniat, citat într-un comunicat al Ministerului său, că ”securitatea și economia UE s-au deteriorat semnificativ din cauza deciziilor proaste de la Bruxelles”. 'Bruxellesul se pregătește de război și încearcă să-i facă pe europeni, între care și pe unguri, să plătească pentru asta (...). Acest buget este practic un buget al Ucrainei”, a spus ministrul ungar.

UE ar trebui mai degrabă să rezolve situația creată pe fondul competitivității sale deficitare, să creeze securitate energetică și să pună noi baze pentru creșterea economică europeană, a afirmat el. ”În schimb, (...) Comisia Europeană vrea să trimită banii europenilor, printre care și ai ungurilor, în Ucraina, pentru a-i cheltui pe statul și Armata ucrainene”, potrivit lui Szijjarto. ”Noi vrem pace în Europa, în timp ce Bruxellesul vrea război. Dacă nu va există o schimbare patriotică, putem conta pe politici pro-război, pro-migrație și pro-gender din partea Bruxellesului. Noi nu vrem război, migrație sau nebunia legată de gen și nu vrem ca banii ungurilor să fie trimiși în Ucraina”, a insistat ministrul ungar de externe.

Ucraineanul reținut în Polonia pentru sabotajul asupra Nord Stream a fost plasat în arest preventiv

Un ucrainean suspectat de participare la sabotajul din 2022 asupra gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică, arestat în Polonia la cererea Germaniei, a fost plasat Miercuri în arest preventiv, a declarat avocatul său, care a adăugat că acesta contestă decizia, transmite AFP, potrivit Agerpres. Arestat Marți în suburbiile capitalei Varșovia, suspectul, prezentat sub numele de Volodimir Z., era dat în urmărire internațională de Germania. Acest scafandru profesionist ”a făcut parte dintr-un grup de indivizi care au plasat dispozitive explozive pe conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, în apropierea insulei (daneze) Bornholm, în Septembrie 2022” a precizat Parchetul federal german.
”El a fost plasat în arest pentru șapte zile și nu este de acord cu această decizie, prin urmare va face apel”, a declarat Miercuri presei avocatul său, care a precizat că ucraineanul locuia în Polonia de trei ani și jumătate și are permis de ședere în această țară. Justiția poloneză așteaptă în prezent documentele referitoare la acest caz care trebuie să fie emise de autoritățile germane. Pe 26 Septembrie 2022, o explozie subacvatică a avariat în apropierea insulei daneze Bornholm una din cele două conducte ale gazoductului Nord Stream 2, cel mai recent construit și care pînă atunci nu fusese folosit deloc. Alte explozii provocate în același timp și în aceeași zonă au avariat ambele conducte ale gazoductului Nord Stream 1, prin care Germania importa gaz rusesc din anul 2011. După sabotaj, anchete judiciare au fost deschise de Germania, Suedia și Danemarca. Anchetele au fost închise în cele două țări scandinave în 2024, dar ancheta germană a identificat o celulă ucraineană alcătuită din cinci bărbați și o femeie ca participanți la sabotaj.

La jumătatea lunii Septembrie, un judecător italian a dispus extrădarea către Germania a unui ucrainean arestat în Italia la sfîrșitul lunii August și suspectat de implicare în sabotaj. Deși un tronson al Nord Stream 2 mai poate fi folosit - celelalte necesitînd reparații complexe - și Rusia a propus Germaniei să-i livreze gaz prin acesta, Berlinul a refuzat, invocînd invazia rusă în Ucraina și noua politică a UE de reducere a importurilor de gaze naturale rusești.

Autoritățile franceze au demarat o anchetă după ce un petrolier din flota fantomă rusă staționează în largul parcului eolian Saint-Nazaire

Parchetul din Brest a anunţat Miercuri, confirmînd o dezvăluire a cotidianului Ouest-France, că a deschis o anchetă, după ce Marina franceză a semnalat un petrolier imobilizat în largul parcului eolian Saint-Nazaire, suspectat de faptul că este implicat în survolarea cu drone care a perturbat traficul aerian în Danemarca, relatează AFP, potrivit News.ro. Petrolierul - denumit "Pushpa" sau "Boracay", sub pavilionul Beninului - este suspectat de faptul că este implicat în survolarea cu drone care a perturbat traficul aerian în Danemarca, potrivit site-ului specializat The Maritime Executive.

Prefectura Maritimă a Atlanticului a declarat AFP că ”a semnalat recent procurorului Republicii din Brest” nava Boracay, ”suspectată de comiterea unei infracţiuni”. ”Avînd în vedere că s-a deschis o anchetă, nu putem comunica cu privire la acest caz”, a anunţat Prefectura. În urma semnalării, procurorul din Brest Stéphane Kellenberger a confirnat AFP că a deschis o anchetă cu privire la ”neprezentarea dovezii naţionalităţii pavilionului navei şi refuz de a se supune”. ”Investigațiile şi actele utile au fost încredinţate de către mine, prin co-sesizare, Secţiei de Cercetări a Jandarmeriei Maritime şi Grupului Jandarmeriei Maritime la Atlantic”, anunţă el, fără să facă alte precizări.

Nava aparţine flotei fantome ruse, folosită de către Rusia pentru a ocoli sancțiuni occidentale impuse vînzării de petrol, potrivit The Maritime Executive. Petrolierul a plecat din Rusia, de la Primorsk, la 20 Septembrie şi urma să ajungă la Vadinar, în Nord-Vestul Indiei, la 20 Octombrie, însă a ancorat de mai multe zile în apropierea parcului eolian Saint-Nazaire, potrivit site-ului Marine Traffic. Semnalări recente ale unor drone în întreaga Danemarcă au antrenat închiderea mai multor aeroporturi, inclusiv la Copenhaga, cel mai mare aeroport în Europa de Nord.

Armata israeliană a închis ultima cale care leagă Sudul cu Nordul Fîşiei Gaza

Armata israeliană a anunţat Miercuri că blochează strada al-Rachid - ultima cale de acces în Nordul Fîşiei Gaza dinspre Sudul enclavei, relatează AFP. ”Locuitori din Fîşia Gaza, strada al-Rachid va fi închisă circulaţiei din zona de Sud a Fîşiei (Miercuri), începînd de la ora (locală) 12.00”, a anunţat într-un comunicat difuzat pe reţele de socializare, în arabă, un purtător de cuvînt al Armatei israeliene, Avichay Adraee.

Armata a făcut acest anunţ în urma unei intensificări a ofensivei pe care o desfășoară în Fîşia Gaza. ”Trecerea către Sud va fi autorizată doar celor care nu au putut evacua încă oraşul Gaza. În acest stadiu, Armata israeliană permite trecerea către Sud în mod liber şi fără control”, se arată în comunicat.

Emmanuel Macron recomandă Uniunii Europene precauție în actuala confruntare cu Rusia

Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat Uniunea Europeană să dea dovadă de precauție în actuala sa confruntare cu Rusia, informează dpa, potrivit Agerpres. ”Cred că trebuie să fim cu toții foarte precauți, pentru că suntem într-o perioadă în care ne confruntăm cu multă hibriditate'”, a declarat Macron în marja unui summit informal al UE la Copenhaga, întrebat de un jurnalist dacă ne îndreptăm spre un război mondial. ”Iată de ce trebuie să fim puternici în a descuraja orice agresiune, însă trebuie să rămînem foarte precauți și să evităm orice escaladare”, a adăugat Macron.

Războiul hibrid implică utilizarea de metode convenționale, precum tancuri și rachete, dar și a celor neconvenționale, precum atacuri cibernetice și dezinformare pe internet. ”Rusia este un jucător foarte agresiv de mai mulți ani”, a mai spus șeful statului francez. Acest lucru se poate vedea în atacurile cibernetice din timpul alegerilor, în războiul ei împotriva Ucrainei, utilizarea de amenințări nucleare și acum provocări în spațiul aerian; toate acestea constituie ”un tot hibrid” și țin de domeniul confruntării, a adăugat Macron.
După ce avioane de luptă și drone-kamikaze ruse au încălcat recent spațiul aerian al mai multor țări din UE, liderii europeni s-au reunit Miercuri la Copenhaga pentru a discuta despre eforturile comune pentru o descurajare și apărare mai eficiente, adaugă dpa. 

La Berlin, au fost arestați trei presupuși membri ai Hamas

”Trei presupuşi membri ai Hamas, suspectaţi că au achiziţionat arme destinate atacurilor mortale împotriva instituțiilor israeliene sau evreieşti din Germania, au fost arestaţi Miercuri la Berlin”, a anunţat Parchetul federal german, informează AFP, potrivit News.ro. În timpul arestării celor pe care Parchetul îi consideră „operatori străini” ai Hamas, ”au fost descoperite o puşcă de asalt AK-47, mai multe pistoale şi o cantitate mare de muniţie”, precizează Parchetul.

Procuratura identifică cei trei bărbaţi ca fiind Abed Al G. şi Ahmad I., doi „cetăţeni germani”, precum şi Wael F. M., „născut în Liban”. Contactată de AFP, Procuratura a indicat că nu a putut încă stabili cu certitudine naţionalitatea acestuia din urmă. Potrivit Parchetului, aceştia se dedicau „cel puţin din Vara anului 2025” achiziţionării de „arme de foc şi muniţie” în Germania pentru mişcarea islamistă palestiniană.