Biroul Național de Statistică (BNS) a prezentat, pe data de 20 Octombrie, datele privind recensămîntul din 2024.

Potrivit BNS, din totalul celor 2,4 milioane de persoane recenzate, 1 milion 848 mii de persoane sau 76,7% s-au declarat moldoveni și 193,2 mii sau 8% – români. Celelalte grupuri etnice reprezentau o pondere de 15,3%, dintre care s-au declarat ucraineni 123,5 mii de persoane (5,1%), ruși 81,6 mii (3,4%), găgăuzi 97,2 mii (4%), bulgari 38,2 mii (1,6%) și romi/țigani 9,3 mii (0,4%).

Comparativ cu recensămîntul din 2014, s-a constatat creșterea ponderii populației care s-a declarat ca etnie moldoveni (de la 74% la 76,7%), români (de la 6,6% la 8,0%) și romi/țigani (de la 0,3% la 0,4%). Ponderea ucrainenilor a scăzut de la 6,6% la 5,1%, a rușilor de la 4,1% la 3,4%, găgăuzilor de la 4,3% la 4,0% și a bulgarilor de la 1,8% la 1,6%.

Din populația totală de 2.409,2 mii de persoane, au declarat limba maternă 99,9%, dintre care moldovenească a fost declarată de către 1.441,4 mii persoane (48,1%), română – de 765,8 mii persoane (31,8%), rusă 280 mii persoane (11,6%), găgăuză 87,4 mii persoane (3,6%), ucraineană 71,8 mii persoane (3%), bulgară 28,8 mii persoane (1,2%), romani 7,6 mii persoane (0,3%) și alte limbi însumat 6,1 mii persoane (0,3%).

Per total, cei care au declarat ca limbi materne moldovenească și română însumează circa 79,9%, față de 78,1% în 2014. Față de recensămîntul din 2014, a scăzut cu 7,4 p.p. ponderea celor care au declarat moldovenească ca limbă maternă (de la 55,5% în 2014 la 48,1% în 2024), în același timp crescînd cu 9,2 p.p. ponderea celor care au declarat limba română ca maternă (de la 22,6% la 31,8%). Cu 2 p.p. a crescut și ponderea celor care considerau limba rusă drept limbă maternă, de la 9,6% în 2014 la 11,6% în 2024. În cazul limbilor ucraineană, găgăuză și bulgară s-a înregistrat o descreștere a ponderii acestora ca limbă maternă declarată, cu 0,9 p.p., 0,3 p.p. și, respectiv, 0,3 p.p.

Comparativ cu recensămîntul 2014, la recensămîntul 2024 a crescut ponderea celor care au declarat ca limbă vorbită româna, de la 23,1% la 33,7%, adică cu 10,6 p.p., respectiv a scăzut ponderea celor care au declarat moldovenească ca limbă vorbită de obicei, de la 53,6% la 45,0%, sau cu 8,6 p.p. Ușoară creștere au înregistrat și limbile rusă, de la 14,3% în 2014 la 15,9% în 2024 și romani (țigănească), de la 0,2% la 0,3%, în timp ce limbile ucraineană, găgăuză și bulgară au scăzut ca pondere.

Datele recensămîntului mai relevă că majoritatea absolută a populației,  ceea ce înseamnă 2.271,1 mii  de persoane recenzate sau 94,3%, s-au declarat ortodocși. Dintre alte confesiuni religioase mai numeroși erau cei aparținînd cultelor neoprotestante, cum ar fi baptiștii (26,2 mii sau 1,1%), penticostalii (12,6 mii sau 0,5%), adventiștii (6,9 mii sau 0,3%), creștinii după Evanghelie (6,3 mii sau 0,3%), precum și Martorii lui Iehova (16,5 mii sau 0,7%).

Alte confesiuni cu ponderi mai însemnate includeau staroverii/biserica ortodoxă rusă de rit vechi (staroobreadțî) (4,0 mii sau 0,2%), catolicii (2,5 mii sau 0,1%) și musulmanii (3,1 mii sau 0,1%). Alte religii însumau 4,7 mii sau 0,2% din populație. Nu aparțineau unei confesiuni religioase 36,8 mii de persoane (1,5%), dintre care 20 mii fără religie, 14,2 mii atei, 2,1 mii agnostici și 0,4 mii liber cugetători.

În comparație cu recensămîntul din 2014, structura confesională a populației nu a suportat schimbări majore, cu excepția ponderii persoanelor care nu au declarat religia, aceasta fiind în descreștere substanțială – de la 6,4% în 2014 la 0,8% în 2024.

Recensămîntul Populației și Locuințelor a fost desfășurat în perioada 8 Aprilie – 7 Iulie 2024. În cadrul acestui exercițiu, au fost recenzate circa 2,4 milioane de persoane, care includ atît persoane cu reședință obișnuită, cît și cele fără reședință obișnuită în Republica Moldova.