Parlamentul Greciei a aprobat un controversat proiect de lege care ar permite zile de muncă de 13 ore, în pofida opoziţiei şi a grevelor la nivel naţional, relatează BBC, potrivit News.ro.

Guvernul a afirmat că va moderniza legea muncii din Grecia, dar un purtător de cuvînt al partidului de opoziţie de stînga Syriza a numit proiectul o ”monstruozitate legislativă”.

Potrivit legii, orele suplimentare sunt limitate la 150 de ore pe an, iar săptămîna de lucru standard, de 40 de ore, este menţinută.

Guvernul insistă că ziua de muncă mai lungă este opţională, afectează doar sectorul privat şi poate fi aplicată în pînă la 37 de zile pe an.

Votul de Joi a fost susţinut de parlamentari de la partidul de centru-dreapta aflat la putere, Partidul Noua Democraţiei, în timp ce partidul de centru-stînga Pasok – acum principala formaţiune de opoziţie – a votat împotriva proiectului, iar partidul de stînga Syriza s-a abţinut.

Sindicatele au organizat două greve generale, cerînd retragerea proiectului de lege, greve care au blocat transportul public şi serviciile.

Ministrul Muncii, Niki Kerameus, a apărat proiectul de lege, afirmînd că reformele aliniază legislaţia din Grecia cu realităţile pieţei muncii moderne, şi a acuzat liderii opoziţiei că induc în eroare populaţia.

Legile vor permite angajaţilor să facă ore suplimentare la acelaşi angajator, cu o plată cu 40% mai mare, asigurînd în acelaşi timp că ei nu pot fi concediaţi pentru că refuză orele suplimentare.

Acest lucru este în acord cu regulile privind timpul de lucru din Uniunea Europeană, care limitează săptămîna medie la 48 de ore, inclusiv orele suplimentare, dar permit o flexibilitate în decursul a 12 luni, a afirmat Guvernul.

Potrivit oficialilor, legea le dă angajaţilor opţiunea de a munci mai mult pentru un angajator, în loc să aibă mai multe slujbe part-time, iar această participare va rămîne pe bază de voluntariat.

Însă partidele de opoziţie au acuzat Guvernul că afectează drepturile angajaţilor şi că ”împinge ţara într-un ev mediu al muncii”. Acestea afirmă că angajaţii greci lucrează deja mai multe ore decît cei mai mulţi dintre europeni, dar cîştigă mai puţin şi se ”chinuie să o scoată la capăt”.

Sindicatul ADEDY din sectorul public a afirmat că orele de muncă flexibile înseamnă, în practică, ”abolirea zilei de muncă de opt ore, distrugerea vieţii de familie şi sociale şi legalizarea supra-exploatării”, a relatat agenţia de presă AFP.

În 2024, Grecia a introdus săptămîna de lucru de şase zile pentru unele industrii, într-o încercare de a spori creşterea economică.

Noua legislaţie, care a intrat în vigoare la începutul lui Iulie, permite angajaţilor să lucreze pînă la 48 de ore pe săptămînă, în loc de 40.

În Uniunea Europeană, în 2024, cele mai lungi săptămîni de lucru erau înregistrat în Grecia (39,8 ore), urmată de Bulgaria (39), Polonia (38,9) şi România (38,8).

Cea mai scurtă săptămînă de lucru din Uniune este în Ţările de Jos (32,1), potrivit Eurostat.

Din Ianuarie 2025, salariul minim la nivel naţional în Grecia este de 968 de euro (839 de lire sterline, 1.127 de dolari) pe lună, fiind printre cele mai mici din UE.

Şomajul, care a ajuns la 28% în timpul crizei financiare, era de 8,1% în August, faţă de o medie a UE de 5,9%, arată datele Eurostat.

Grecia îşi revine după criza datoriilor de zeci de ani, care s-a terminat în 2018, dar salariile şi standardele de viaţă rămîn printre cele mai mici din UE.