Cercetătorii conturează un plan global de supraviețuire

Omenirea poate îmbunătăți nivelul de trai, reduce inegalitățile și menține încălzirea globală sub pragul de 2 grade Celsius, potrivit unei viziuni cuprinzătoare privind supraviețuirea planetei. Noul raport al World Inequality Lab (WIL) își propune să fie cea mai cuprinzătoare încercare de pînă acum de a face față crizei multiple care împinge lumea spre colapsul climatic, extremismul politic și tensiuni economice și sociale din ce în ce mai mari, arată The Guardian.

Acesta prezintă o serie de propuneri politice îndrăznețe, printre care impozite substanțiale pe avere pentru miliardari, reduceri semnificative ale programului de lucru, schimbarea obiceiurilor alimentare și redirecționarea investițiilor de la sectoare cu consum intens de resurse, precum industria și mineritul, către educație și sănătate.

Dacă s-ar adopta aceste măsuri și altele similare, raportul arată că veniturile a 89% din populația mondială s-ar dubla pînă în 2100, iar încălzirea globală ar fi menținută sub 2 °C față de media preindustrială.

Autorii afirmă că viziunea lor oferă o alternativă pozitivă la previziunile sumbre ale tehnologilor extractiviști de extremă dreapta, naționaliștilor și miliardarilor care susțin că viitorul va aduce inevitabil mai multe combustibili fosili, perturbări climatice și inegalitate.

„Se duce o bătălie culturală, intelectuală și politică de proporții. Și cu toții avem un rol de jucat”, a declarat Thomas Piketty, codirector al WIL și profesor la Școala de Economie din Paris.

Ideologia pe care o vedem la Trump și la toți acești mici Trumpi pe care îi avem în toată Europa și în întreaga lume pur și simplu nu va da rezultate. În cele din urmă, va trebui să ajungem la o astfel de redistribuire cooperativă a resurselor și a puterii, deoarece alternativa va duce pur și simplu la consecințe dezastruoase atît asupra mediului și climei, cît și din punct de vedere social

Raportul privind justiția globală, publicat joi, încearcă să depășească deficiențele abordărilor dominante ale policrizei, printre care se numără accentul excesiv de materialist al partidelor de stînga tradiționale, eficacitatea discutabilă a reducerii creșterii economice propusă de mulți ecologiști și lipsa studiilor privind impactul social din partea Grupului interguvernamental al ONU privind schimbările climatice.

„Plan pentru egalitate și prosperitate în limitele planetei”

Raportul își propune să remedieze aceste limitări prin includerea studiilor privind inegalitatea, a științei climatice și a propunerilor pentru crearea unei coaliții politice capabile să reformeze arhitectura financiară mondială.

Acest „plan pentru egalitate și prosperitate în limitele planetei” este rezultatul muncii a 45 de autori și se bazează pe baze de date compilate de peste 200 de cercetători din întreaga lume.

La baza acestei viziuni stă conceptul de suficiență – ideea că oamenii pot duce o viață prosperă și sănătoasă fără a se strădui în permanență să consume sau să acumuleze tot mai multe bunuri materiale care degradează mediul natural de care depinde toată viața.

Pentru a atinge acest obiectiv, autorii propun trei măsuri: reducerea cu mai mult de jumătate a timpului mediu de lucru, de la 2.100 de ore pe an la 1.000 de ore, ceea ce echivalează aproximativ cu o săptămînă de lucru de două zile și jumătate; încurajarea oamenilor să mănînce mai puțină carne roșie, care este principalul factor al defrișărilor și al distrugerii ecologice; și reorientarea economiei către activități cu consum redus, prin dublarea cheltuielilor pentru educație la 8.400 de euro pe persoană și a cheltuielilor pentru sănătate la 14.400 de euro.

Combaterea inegalității este un obiectiv central. Planul prevede un venit național brut mediu pe cap de locuitor la nivel mondial de 5.000 de euro pe lună pînă la sfîrșitul secolului - o creștere pentru aproape toată lumea, cele mai mari cîștiguri urmînd să se înregistreze în țările din sudul globului. Excepția o constituie cei extrem de bogați, care ar fi supuși unor impozite foarte mari, deoarece sînt cei mai responsabili pentru criza climatică. Ponderea averii globale deținute de miliardari, care reprezintă doar 0,001% din populația mondială, ar scădea de la 6% la 0,05%, în timp ce pentru cei 50% din partea de jos a scalei, ponderea averii ar crește de la 2% la 30%.

Reducerea riscurilor climatice

Cealaltă prioritate este reducerea riscurilor climatice prin diminuarea emisiilor cît mai aproape de zero. Raportul ia în considerare trei scenarii de decarbonizare pentru jumătatea secolului, prezentate de Agenția Internațională pentru Energie, și le proiectează pînă în 2100.

Conform celui mai ambițios plan, capitalul este redirecționat de la cele mai bogate persoane din lume și investit în tehnologii eoliene, solare și alte tehnologii regenerabile, pentru a accelera decarbonizarea completă și electrificarea aprovizionării cu energie pînă în 2050. Reducerea suplimentară a emisiilor ar proveni din reducerea programului de lucru și din schimbarea obiceiurilor alimentare și a activității economice.

Se estimează că acest lucru va menține creșterea temperaturii globale la 1,8 grade Celsius pînă la sfîrșitul secolului - un nivel considerabil mai scăzut decît estimările catastrofale de 4 grade Celsius pînă la 4,5 grade Celsius din scenariile de decarbonizare lentă și de creștere continuă a cererii de bunuri materiale. Este, de asemenea, mai bun decît nivelul de 1,9 grade Celsius prognozat într-un scenariu de scădere economică generalizată.

Printre măsurile concrete necesare pentru atingerea obiectivelor raportului s-ar număra în primul rînd crearea unui fond global pentru justiție, menit să finanțeze tranziția energetică și să asigure creșterea cheltuielilor pentru educație și sănătate la 38% din PIB mondial, față de 13% în prezent. Aceste eforturi ar fi susținute de un fond suveran mondial, care ar reechilibra distribuția globală a averii publice și private, readucînd-o la proporțiile înregistrate ultima oară în 1970.

„Un secol XXI locuibil și egal este posibil din punct de vedere material”

„Un secol XXI locuibil și egal este posibil din punct de vedere material”, concluzionează raportul. „Ceea ce stă în cale nu este imposibilitatea tehnică, ci alegerea politică și munca grea, dar crucială, de a construi o coaliție în spatele acesteia.”

Cornelia Mohren, coautoare și coordonatoare de mediu la WIL, a recunoscut că raportul este „vizionar și poate utopic”, dar a spus că acest lucru era necesar pentru a arăta că sînt posibile și alte căi:

Este bine să știm că putem combina o lume egalitară cu respectarea bugetelor de carbon. Acesta este un rezultat foarte util. Mă face să mă simt plină de speranță. Am văzut ce este posibil și vedem, de asemenea, cît de greu este în această realitate politică, ceea ce poate fi deprimant

Piketty a afirmat că istoria recentă a demonstrat că obiectivele raportului sînt plauzibile. Țări precum Suedia și Norvegia erau odată extrem de divizate din punct de vedere economic, dar au înregistrat progrese rapide în reducerea inegalităților datorită politicilor guvernamentale și reorientării investițiilor către educație și sănătate, în timp ce programul de lucru în Europa s-a înjumătățit față de secolul al XIX-lea, ceea ce este în concordanță cu obiectivul prevăzut în raport.

Cheia, a adăugat Piketty, constă în abordarea simultană a inegalității și a viabilității planetei. Fără această abordare dublă, a afirmat el, guvernele riscă să repete greșelile care au provocat protestele „Vestelor Galbene” din Franța împotriva unei taxe pe carbon care ar fi afectat mai mult oamenii din clasa muncitoare și din clasa de mijloc decît pe cei bogați.

„Dacă nu plasați acest aspect în centrul analizei dumneavoastră și dacă vorbiți despre politici ecologice și mediu în mod abstract, pur și simplu nu va funcționa”, a adăugat el.

Raportul va fi prezentat și discutat la Conferința Mondială privind Inegalitatea, care va avea loc în perioada 4-6 iunie la Paris.

Jason Hickel, profesor la Universitatea Autonomă din Barcelona și cercetător senior invitat la LSE, a declarat: „Este o intervenție importantă și oportună. Toate acestea sînt realizabile din punct de vedere tehnic - putem avea o viață bună pentru toți în limitele planetei - dar va fi nevoie de o luptă politică organizată pentru a le pune în practică”.