Litoralul este răul cu care ne-am obişnuit şi, oricît l-am critica, arată exact ca restul României. Preţuri exagerate pentru calitate îndoielnică, spoială şi gunoaie. Litoralul românesc continuă să atragă o mare de oameni, deşi este intens criticat pentru mizerie, haos şi standarde scăzute, scrie Adevărul.ro.

În spiritul tradiţiei estivale, turiştii se înghesuie în bîlciul de aici, ştiind care sunt condiţiile, dar sperînd să găsească propria oază în locul la care rîvnesc un an întreg. De la Vadu la Mamaia, de la Eforie la Costineşti şi pînă la Vama Veche, românii dau bani grei pentru un sejur în staţiuni care arată ca un uriaş bîlci, urlător a manele, cu vînzători ambulanţi pe toate plajele. Mirosul de urină, de fecale, de gunoi putrezit, persistă inclusiv în Constanţa, oraş care, în timpul Verii, îşi triplează populaţia, conform tuturor statisticilor.

Litoralul este o bălărie sufocată de tarabe, un şantier necontenit cu nori de praf, balastiere şi macarale, cu gropi şi ţevi din care izvorăsc ape uzate, zoaie din dejecţii, cu străzi şi alei în beznă, pline de flegme, excremente canine sau umane, coji de seminţe, beri golite şi aruncate în nisip, resturi de mîncare, chiştoace de ţigară, coceni de porumb şi hîrtie mototolită, de şaorma. 

Ca să poţi să respiri şi să-ţi tragi sufletul într-un spaţiu civilizat, de unde nu pleci bolnav, aveţi nevoie de noroc. Astfel de locuri există, dar în faţa hoardelor de turişti care cer respect, deşi nu-l oferă, le faci un deserviciu promovîndu-le.

O soluţie pentru a-ţi prii vacanţa la mare ar fi alegerea unui capăt de sezon. În Septembrie, preţurile scad, iar vremea este senzaţională, numai bună de lenevit la Soare, în zgomot de valuri. Un petic de plajă cu nisip fin şi o baie revigorantă în mare vindecă.

Ce e de făcut 

Dacă tot venim la mare, să purtăm masca de protecţie peste tot, cînd mergem la plimbare. Nepurtînd-o, riscăm să ne îmbolnăvim în masă, mai ales că riscul de Covid-19 este exponenţial mărit pe litoral. De aici, chiar de la plajă sau de la cazare, au fost ridicate şi evacuate în judeţele lor (Vaslui, Dîmboviţa, Suceava etc.) grupuri de turişti bolnavi, contaminaţi sau suspecţi de Covid-19, care nu au mai avut răbdare să vadă rezultatul testului făcut acasă. 

„Din concediile făcute în România, vin foarte mulţi contaminaţi. De pe litoralul Mării Negre, vin extraordinar de mulţi contaminaţi. Pentru că acolo nu se respectă nimic. Lumea de acolo zice că «astea-s prostii». Înţeleg că vrei să te duci, dar să ai puţină responsabilitate, ai puţină grijă. Dar majoritatea, pur şi simplu, se distrează mai tare decît în ceilalţi ani”, a declarat dr. Virgil Musta, şeful Secţiei de COVID-19 de Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara.

Respectaţi regulile şi păstraţi-vă sănătatea, deşi un primar de pe litoral, pesedist, a considerat că purtarea măştii de protecţie în spaţii deschise „este o măsură aberantă care pune cruce turismului românesc“.

„Oamenii au venit în vacanţă, la relaxare, cum poţi să-i obligi să respecte nişte reguli care se schimbă de la o zi la alta? Eu cred că ar fi mult mai simplu ca Guvernul să spună clar: domnule, hai să închidem turismul, hai să distrugem afacerile acestea. Tot timpul sunt ameninţări, sunt reguli noi. Probabil ca urmează ca domnul premier să ne spună, cu subiect şi predicat: dacă vreţi în concediu, nu mai mergeţi în România, pentru că e rău, mergeţi în Grecia, mergeţi în Bulgaria“, a fost părerea primarului Constanţei, Decebal Făgădău.

Gazetarul Cristian Tudor Popescu e de părere că nu politicienii, ci oamenii sunt principalii vinovaţi pentru răspîndirea noului coronavirus, mai ales după instituirea măsurilor de „relaxare”, după 15 Mai. Jurnalistul i-a numit „pitecantropi” şi „hominizi” pe cei care nu vor să poarte mască sau răspund în batjocură atunci cînd sunt întrebaţi de ce nu respectă măsurile de protecţie.

„Trebuie să fii şi tîmpit şi ticălos şi, în ultimă instanţă, criminal să te comporţi în felul ăsta“, a spus CTP. 

Nerespectarea regulilor va fi decontată în două săptămîni de la vacanţa petrecută fără nici o regulă. Românii sfidează regulile pandemiei şi stau îngrămădiţi pe plajă în vacanţă a cărei notă de plată o vor plăti cam peste două săptămîni. 

Războiul de pe litoral

Preţurile mari uimesc turiştii de cînd pun piciorul în staţiune. „Ce preţuri am văzut în Mamaia, nu am văzut nici la Miami, şi nu exagerez! Se spune că România e o ţară săracă, dar atunci cum de sunt pline plajele de oameni, chiar şi pe timpul pandemiei, cînd, teoretic, e deja criză?”, se întreabă un medic român care stă în Germania.

Timp de o săptămînă, cît s-a aflat pe litoralul românesc, nu s-a putut odihni din cauza gălăgiei. Toată staţiunea s-a transformat într-un club uriaş, cu muzică dată tare 24 de ore din 24. Aglomeraţia, mirosurile pestilenţiale şi mizeria de plajă i-au lăsat un gust amar. 

Deseori, turiştii au probleme la cazare, cu serviciile de masă sau pe plajă. Majoritatea sesizărilor ajung la Comandamentul Litoral 2020 al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), dar sunt şi cazuri cînd oamenii postează în mediul online problemele lor. Pînă cînd o autoritate verifică şi, eventual, sancţionează, turistul are alternative: îşi caută un alt loc de cazare sau servire a mesei sau acceptă realitatea pe care a descoperit-o pe litoral.

„Reclamă condiţii de cazare necorespunzătoare, faptul că nu se respectă distanţarea pe plaja, publicitate înşelătoare, condiţii neconforme în zona de alimentaţie publică (mîncare reîncălzita, meniuri lipicioase etc.), refuz la cazare, probleme cu închirierea şezlongurilor”, spun reprezentanţii Comandamentului Litoral al ANPC.

Jurnalistul Stelian Muscalu, care şi-a petrecut o parte din concediu pe litoralul românesc, descrie condiţiile pe care le-a găsit aici: „Sper că va veni cineva să ia tot litoralul, să radă toată mizeria, şi la propriu, şi figurat, şi să construiască ceva frumos”.

După un sejur în afara graniţelor, în Grecia sau în Croaţia, litoralul românesc se vede cam aşa: „Aglomeraţie cît vezi cu ochii, maimuţe urlătoare de manele, coji de seminţe şi chiştoace de ţigări, preţuri exagerate la orice. Am renunţat instant la a ne mai amăgi că o să fie bine şi am hotărît să ne retragem. Soţia mea a refuzat să mai continuăm aventura”, spunea un român. 

„Am făcut greşeala să mă duc la Mamaia. Sincer, nu i-aş recomanda un astfel de concediu nimănui. Gălăgie, grobianism, servicii sub orice critică. Cred că, în cele 10 zile, am fost obligat să ascult toate manelele apărute de la început şi pînă azi. Mizerie pe plaje, cozi de seminţe, coceni de porumb şi oameni care se bagă practic în tine. N-au auzit de distanţarea socială, iar de spaţiul intim nici atît. Nesimţire cît casa, dar nu e de mirare.

Pe plajă, bişniţarii tuciurii cu cefele late, avînd după ei fetele care îi urmează ca nişte căţeluşi, se băgau în tine şi aproape că se urcau pe şezlongul tău. Unul schimba euro pe plajă, iar altul punea manele în timp ce fetele se mişcau lasciv, ca într-un ritual de împerechere. Cît trăiesc, nu voi mai face greşeala să mă duc în concediu la noi pe litoral. Pentru ce să mă duc? Ca să ascult manele de dimineaţa pînă seara împotriva voinţei mele şi să plătesc de 3 ori mai mult decît într-o staţiune decentă din Croaţia? M-am întors acasă mai obosit decît eram atunci cînd plecasem în concediu, din cauză că nu am putut dormi de manelele lor”, a povestit alt român. 

În fine, un rezumat al litoralului românesc al Mării Negre îl face plastic Toni Grecu, liderul grupului Divertis: „Am fost la mare. Nu mă aşteptam sa găsesc frumuseţea de pe Coasta de Azur, dar nici mizeria pe care am văzut-o. Decît un concediu la Mamaia, mai bine stai acasă și-ţi văruieşti apartamentul cu banii aia. Aşa o tristeţe de turism nu există prin Europa. Daca ar fi să fac o reclamă, ea ar suna aşa: dacă pandemia şi depresia te-au dărîmat şi nu te-ai sinucis încă, mergi la Mamaia. Vei reuşi!“