SUA vor retrage trupe din România

Kyiv Post relatează, citînd oficiali americani şi europeni, că Administraţia Trump este pe punctul de a retrage mii de soldaţi americani din România, comentînd că aceasta este o schimbare semnificativă de direcţie care a stîrnit îngrijorare pe flancul estic al Europei şi care subliniază o reorientare strategică a priorităţilor militare globale ale Washingtonului. Potrivit a trei oficiali americani şi europeni care au fost informaţi în legătură cu această decizie, Administraţia a notificat aliaţii occidentali la începutul acestei săptămîni cu privire la intenţia de a retrage trupele, o declaraţie oficială fiind aşteptată în zilele următoare, scrie Kyiv Post. Această decizie vine într-un moment de tensiune crescută, în contextul intensificării incursiunilor ruse în spaţiul aerian al NATO, inclusiv în România, comentează Kyiv Post. Discuţiile interne au luat în considerare iniţial reduceri atît în România, cît şi în Polonia, dar decizia finală a vizat exclusiv România, au declarat sursele pentru Kyiv Post, adăugînd că raţiunile din spatele acestor reduceri sunt legate de un efort mai amplu al Pentagonului de a concentra resursele în Emisfera Vestică şi de a contracara mai eficient China în Pacific.

Ministrul român al Apărării: Nu e vorba despre o retragere a forțelor americane, ci despre sistarea rotirii unei brigăzi și vor rămîne aproximativ 1.000 de soldaţi americani în România

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a afirmat, în legătură cu redimensionarea trupelor americane din Europa, că nu se vorbeşte despre o retragere a forţelor americane, ci despre sistarea rotirii unei brigăzi. El a precizat că vor rămîne în continuare aproximativ 1.000 de soldaţi americani în România. ”Nu se vorbeşte despre o retragere a forţelor americane, ci despre sistarea rotirii unei brigăzi care deţinea elemente în mai multe state NATO şi în Bulgaria şi în România, în Slovacia, în Ungaria. Vor rămîne în continuare aproximativ 1.000 de soldaţi americani în România, contribuind la descurajarea oricăror ameninţări, reprezentînd o garanţie a angajamentului SUA pentru securitate regională”, a declarat, Miercuri, Ionuţ Moşteanu. El a precizat că toate capacităţile strategice din România rămîn neschimbate. ”Capacităţile strategice de aici, din România, rămîn neschimbate. Sistemul de apărare antirachetă de la Deveslu  îşi menţine integral funcţionalitatea. Baza Aeriană de la Cîmpia Turzii continuă să fie un punct esenţial pentru operaţiuni aeriene şi colaborare aliată. Baza Mihail Kogălniceanu continuă să fie dezvoltată în continuare, steagul american va fi în toate aceste trei puncte. La Baza Kogălniceanu va rămîne în continuare un grup de luptă aerian, aşa cum a fost, de fapt, şi înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina”, a transmis ministrul Apărării. El a explicat că este în dezvoltare cooperarea între România şi SUA. 

NATO precizează că reducerea trupelor americane în Europa reprezintă o ”ajustare”

Reducerea prezenței militare americane în Europa, anunțată Miercuri de România, este ”o ajustare”, a declarat un oficial NATO. ”Chiar și cu această ajustare, prezența forțelor americane în Europa rămîne mai mare decît a fost în ultimii ani, cu mult mai multe trupe americane pe continent decît înainte de 2022, anul în care Rusia a invadat Ucraina”, a declarat oficialul pentru AFP. Reuters citează, la rîndul său, un oficial al Alianței Nord-atlantice care a declarat că NATO și autoritățile SUA sunt în contact strîns cu privire la postura forțelor, după ce Ministerul Apărării din România a anunțat că aliații au fost notificați cu privire la planurile SUA de a reduce numărul de trupe staționate pe flancul estic al Europei. ”Ajustările aduse posturii forțelor SUA nu sunt neobișnuite”, a insistat oficialul NATO. ”NATO și autoritățile SUA sunt în contact strîns cu privire la postura noastră generală, pentru a ne asigura că NATO își păstrează capacitatea robustă de descurajare și apărare, iar autoritățile americane au informat NATO în prealabil cu privire la această ajustare”, a declarat oficialul citat.

Armata poloneză a interceptat un aparat de recunoaștere rusesc deasupra Mării Baltice

Avioane de luptă poloneze au interceptat Marți un aparat de zbor rusesc, care efectua o misiune de recunoaștere în spațiul aerian internațional deasupra Mării Baltice, fără un plan de zbor anunțat și cu transponderul oprit, a anunțat Miercuri Armata poloneză, citată de Reuters, potrivit Agerpres. Țările de pe flancul estic al NATO sunt în alertă maximă cu privire la potențiale incursiuni în spațiul lor aerian încă din Septembrie, cînd trei bombardiere rusești au încălcat spațiul aerian al Estoniei timp de 12 minute, la doar cîteva zile după ce peste 20 de drone rusești intraseră în spațiul aerian al Poloniei.
”Avioane de luptă poloneze au interceptat un avion Il-20, care efectua o misiune de recunoaștere în spațiul aerian internațional, fără un plan de zbor depus și cu transponderul oprit. Aeronava nu a încălcat spațiul aerian polonez”, a declarat Comandamentul operațional al Forțelor armate poloneze. Săptămîna trecută, Alexus Grynkewich, general al US Air Force care exercită funcția de comandant suprem aliat al NATO în Europa (SACEUR), a declarat, pentru Reuters, că Rusia pare să fi fost descurajată de răspunsul ferm al Alianței Nord-Atlantice de luna trecută împotriva incursiunilor acesteia în spațiul aerian al Poloniei și Estoniei, dar că se așteaptă ca Moscova să continue să testeze limitele capacității de reacție a organizației. 

Apărarea rusă a doborît o sută de drone ucrainene deasupra teritoriului său

Apărarea antiaeriană rusească a doborît în noaptea de Marți spre Miercuri o sută de drone ucrainene cu aripă fixă deasupra teritoriului Rusiei, dintre care șase în apropierea Moscovei, a informat Miercuri Ministerul Apărării rus pe canalul său de Telegram, transmite EFE. Conform sursei citate, cele mai multe drone doborîte au fost în regiunea Briansk, la granița cu Ucraina, unde sistemele de apărare antiaeriană au interceptat și distrus 46 de aparate ucrainene fără pilot. Conducerea militară rusă a mai indicat că șase drone, dintre care patru se îndreptau spre Moscova, au fost doborîte în apropierea capitalei Moscova. Apărarea antiaeriană a doborît drone ucrainene deasupra a 13 regiuni din Rusia, precum și deasupra peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014. Un container de depozitare care conținea combustibil și lubrifianți în orașul Simferopol din Crimeea a fost lovit de o dronă ucraineană și a luat foc, a declarat Miercuri guvernatorul instalat de Moscova. Complexul petrochimic Stavrolen, vizat de drone, este unul dintre principalii producători de polietilenă și polipropilenă din Rusia. În ultimele șapte zile, conform rapoartelor Comandamentului militar rus, apărarea antiaeriană a doborît aproape 800 de drone ucrainene cu aripă fixă ucrainene.

China ia în calcul utilizarea forței pentru a prelua controlul asupra Taiwanului

China, în mod absolut, nu va exclude utilizarea forței asupra Taiwanului, a declarat Miercuri un purtător de cuvînt al Guvernului de la Beijing, adoptînd un ton mult mai dur decît cel dintr-o serie de articole din presa de stat din această săptămînă, care promiteau o guvernare benignă dacă insula va reveni sub controlul Beijingului, informează Reuters, potrivit Agerpres. China, care consideră Taiwanul guvernat democratic ca fiind propriul său teritoriu, nu a renunțat niciodată la utilizarea forței pentru reunificarea cu această insulă. Adesea, însă, această politică nu este exprimată direct în public și nu a fost menționată în trei comentarii ale agenției de știri Xinhua de săptămîna aceasta despre Taiwan, unul dintre ele prezentînd modul în care ”patrioții” ar putea să guverneze insula după reunificare și promițînd că sistemul social și modul de viață existent în Taiwan vor fi respectate. Peng Qing'en, purtător de cuvînt al Oficiului pentru afaceri taiwaneze al Chinei, a declarat, într-o conferință de presă obișnuită la Beijing, că reunificarea pașnică în cadrul modelului ”o țară, două sisteme” este abordarea fundamentală pentru ”rezolvarea problemei Taiwanului”. ”Totuși, în mod absolut, nu vom renunța la utilizarea forței și ne rezervăm opțiunea de a lua toate măsurile necesare”, a adăugat el.

Aliații NATO au doborît o dronă deasupra unei baze militare estoniene

Aliaţi ai Estoniei din NATO au doborît o dronă ce fusese observată împreună cu alte aparate de zbor fără pilot în apropierea bazei militare Reedo a Brigăzii a 2-a de infanterie din Estonia, a declarat Miercuri, pentru EFE, o purtătoare de cuvînt a Forţelor de apărare estone, fără să precizeze cărei ţări aparţinea această dronă, notează Agerpres. Într-un scurt comunicat, locotenentul Liis Vaksmann a indicat că, în 17 Octombrie, în jurul orei locale 16:30, "aliaţi ai Estoniei au observat drone în apropierea bazei militare Reedo a Brigăzii a 2-a Infanterie a Estoniei". "Unul dintre aparate a fost doborît folosind o armă anti-dronă, în strînsă cooperare cu Brigada a 2-a de infanterie", a adăugat ea referitor la acest incident, despre care s-a aflat de abia acum. Forţele de apărare din Estonia, în cooperare cu Poliţia şi Serviciul de graniţă, au încercat să localizeze drona doborîtă, dar aparatul nu a fost găsit în zona în care se crede că a căzut, a spus Vaksmann, refuzînd să ofere mai multe detalii. Baza militară Reedo este situată în Sud-Estul Estoniei, în apropiere de oraşul Viru, situat la aproximativ 45 de kilometri de graniţa cu Rusia. Această bază este utilizată de Brigada a 2-a Infanterie din Estonia şi de forţele aliate, inclusiv trupele americane, pentru antrenament şi desfăşurare rapidă în conformitate cu planurile de apărare ale NATO.

AI generează concedieri masive și în Europa prin desființare a zeci de mii de locuri de muncă

Companiile din întreaga lume au intensificat reducerile de locuri de muncă, în contextul în care companii de top, precum Amazon, Nestle şi UPS, au decis să reducă cheltuielile odată cu diminuarea încrederii consumatorilor, iar companiile din tehnologie care se concentrează pe AI încep să automatizeze sarcinile, transmite Reuters. Conform unui bilanț Reuters, companiile americane au anunţat în această lună eliminarea a peste 25.000 de locuri de muncă, şi asta fără a include cifra de 48.000 de locuri de muncă, anunţată de grupul UPS la începutul anului 2025. În Europa, totalul depăşeşte 20.000 de locuri de muncă, grupul elveţian Nestle fiind responsabil de cea mai mare parte a numărului de locuri de muncă eliminat, după ce a anunţat săptămîna trecută că va elimina 16.000 de posturi. Avînd în vedere că datele privind locurile de muncă create de angajatorii americani nu sunt disponibile, deoarece Guvernul SUA se află în mijlocul celei de-a doua cele mai lungi închideri din istorie, investitorii acordă o atenţie sporită acestor informaţii din presă despre concedieri. Asta chiar dacă concedierile de la sfîrşitul anului sunt ceva normal şi multe dintre disponibilizările de personal se vor întinde pe o perioadă lungă. În cazul în care concedierile se accelerează, acestea ar putea slăbi şi mai mult încrederea consumatorilor şi în economia americană în general, deja supusă presiunilor din cauza tarifelor vamale şi a inflaţiei peste obiectivele Rezervei Federale. Oficialii Fed, îngrijoraţi de piaţa muncii, se tem că mediul cu "angajări reduse şi concedieri reduse" ar putea aluneca spre concedieri mai rapide. 

Realitate demografică alarmantă în Rusia

Timp de un sfert de secol, președintele Vladimir Putin s-a confruntat cu spectrul scăderii și îmbătrînirii populației Rusiei. Liderul rus a lansat inițiative pentru a încuraja oamenii să aibă mai mulți copii, potrivit mediafax.ro. În 1999, cu un an înainte de venirea sa la putere, numărul de copii născuți în Rusia a ajuns la cel mai scăzut nivel înregistrat. În 2005, Putin a declarat că problemele demografice trebuie rezolvate prin menținerea „stabilității sociale și economice”. În 2019, el a spus că problema încă „bîntuie” țara, potrivit AP. Putin a lansat inițiative pentru a încuraja oamenii să aibă mai mulți copii - de la mese gratuite la școală pentru familiile numeroase pînă la acordarea de medalii de „mamă-eroină” în stil sovietic femeilor cu 10 sau mai mulți copii. La început, nașterile în Rusia au crescut odată cu prosperitatea sa economică, de la 1,21 milioane de copii născuți în 1999 la 1,94 milioane în 2015. Însă aceste cîștiguri obținute cu greu se destramă pe fondul incertitudinii financiare, al războiului din Ucraina, al exodului tinerilor și al opoziției față de imigrație. Populația Rusiei a scăzut de la 147,6 milioane în 1990 - anul dinaintea prăbușirii URSS - la 146,1 milioane în acest an, potrivit Serviciului Federal de Statistică al Rusiei. De la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, acesta a inclus în datele sale populația peninsulei, de aproximativ 2 milioane de locuitori, precum și nașterile și decesele de acolo.

Rusia a testat o dronă submarină cu capacitate nucleară, de tip Poseidon

Rusia a testat o dronă submarină - cu capacitate nucleară -, de tip Poséidon, a anunţat Miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, subliniind că ”nu există nici un mijloc care să o intercepteze”, la cîteva zile după ce a anunţat un test final cu succes al unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară, de tip Burevestnik, relatează AFP. ”Ieri (Marţi), am efectuat încă un test, al altui sistem promiţător - o dronă submarină (de tip) Poseidon”, a anunţat Vladimir Putin. ”Nu există nici un mijloc să o intercepteze”, a subliniat el. Potrivit Moscovei, această dronă are o capacitate nucleară şi poate fi dotată cu focoase nucleare.