Coronavirus sau o simpla răceala? Simptomele care fac diferenta dintre gripa, raceala si noul virus din China

Tuşeşti, îţi curge nasul, te doare în gît şi ai febră? Sunt simptome prin care îşi este greu să îţi dai seama dacă ai o simplă răceală, un virus sau o infecţie bacteriană, potrivit Deutsche Welle. La prima vedere, simptomele noului coronavirus, numit 2019-nCoV, sunt similare unei răceli sau gripe.

Simptomele coronavirusului 

- Febră

- Tuse seacă

- Dificultate în respiraţie

- Dureri musculare

- Oboseală

Simptomele mai puţin tipice coronavirusului 

- Acumulare de mucus în gît

- Durere de cap

- Hemoptizie (Eliminare de sînge prin tuse, provocată de o hemoragie a căilor respiratorii, mai ales în cazurile de tuberculoză pulmonară)

- Diaree

Simptome atipice coronavirusului

- îţi curge nasul

- durere în gît

Rinoreea şi durerea în gît sunt de obicei semne de infecţie respiratorie a căilor superioare. Prin urmare, e destul de probabil ca cei care au stări de greaţă, le curge nasul şi strănută să aibă gripă sau o răceală obişnuită.

Noul coronavirus afectează în general căile respiratorii inferioare, iar majoritatea persoanelor infectate arată simptome precum tusea seacă, insuficienţă respiratorie sau pneumonie, însă nu durere în gît.

În primă fază, mulţi pacienţi sunt asimptomatici.

Mulţi dintre cei infectaţi cu noul coronavirus nu prezintă iniţial simptome.

Potrivit Institutului Robert Koch (RKI), citat de Mediafax, o agenţie germană de control şi prevenire a bolilor, noul virus are o perioadă de incubaţie de 14 zile.

Institutul recomandă celor care nu sunt siguri de ce boală suferă sau care au îngrijorări să consulte un doctor. Un medic poate lua probe şi determina în urma analizei prezenţa sau absenţa viruşilor la nivelul aparatului respirator.

Ajută măştile sanitare?

Nu chiar. Viruşii nu se transmit pe calea aerului şi noul coronavirus este transmis prin contact direct cu alte persoane şi suprafeţe contaminate. Astfel, este mai bine să fie menţinută o distanţă de siguranţă de cei care ar putea fi infectaţi. O măsură preventivă cheie este spălarea pe mîini cu săpun şi apă caldă în mod regulat. Este recomandabil să fie folosite şi hîrtii prosop atunci cînd ne ştergem pe mîini.

Gripă sau răceală? Iată cîteva mici diferenţe

Pînă şi doctorii au dificultăţi în a face diferenţa intre cele două, o gripă sau o răceală obişnuită atunci cînd observă simptomele pacientului. În cazul unei răceli, majoritatea oamenilor au gîtul iritat, apoi le curge nasul şi ulterior ar putea tuşi. Aceste simptome, cît şi febra şi durerea de cap, pot ţine cîteva zile, iar persoanele pot fi apatice în această perioadă.

Prin comparaţie, simptomele gripei te lovesc toate deodată: Un pacient cu gripă are dureri de cap şi musculare, începe o tuse seacă, vocea răguşită, apar dureri în gît şi febra ridicată (pînă la 41 de grade Celsius), deseori însoţită de frisoane. Persoana vrea să stea mai mult în pat, se simte extenuată, nu are poftă de mîncare şi poate dormi ore în şir.

Un guturai obişnuit trece de regulă în cîteva zile şi majoritatea simptomelor dispar în aproximativ o săptămînă. Gripa este dificilă, poate ţine o persoană la pat cel puţin o săptămînă, iar în unele cazuri sunt necesare cîteva săptămîni pentru ca persoana să îşi revină complet.

Cînd ar trebui să fie luate antibiotice?

Cele mai multe răceli şi gripe pot fi cauzate de viruşi care sunt care nu pot fi trataţi cu antibiotice.

Deşi antibioticele întăresc mecanismele de apărare ale corpului, omorînd bacteriile, acestea atacă totodată pereţii celulelor sau procesele metabolice ale micro-organismelor. De exemplu, penicilina distruge peretele celulei care sintetizează bacteria. Pereţii poroşi ai celulelor fac imposibilă supravieţuirea patogenului, deoarece îi face la propriu să explodeze. Dar acest lucru funcţionează doar în cazul bacteriilor nu al viruşilor.

Cu toate acestea, tratamentul cu antibioticele are sens în situaţiile în care bacteriile intră în corp cu sistem imunitar slăbit şi încep să se multiplice. Acest mecanism poate duce la infecţie şi cîteodată poate afecta definitiv organele. Pneumonia, amigdalita, cistita şi meningita sunt de cele mai multe ori cauzate de bacterii, aşadar este normal să fie tratate cu antibiotice.