Doar Domnul şi străinătatea ne mai salvează ţara

Prezicerile acelor experţi, care spuneau acum ceva timp că vremea blîndă şi condiţiile externe fericite ne vor scoate economia din declin şi o vor îndrepta spre creştere, încep a se împlini. După precipitaţiile îndelungate din toamnă-iarnă şi ploile curente, binefăcătoare, grînele arată frumoase, viguroase, încît fermierii noştri trag nădejdea să strîngă cîte 4 tone de pîine la hectar.

„Plouă” abundent şi cu bani de peste hotare. Remitenţele, adică mijloacele băneşti trimise în ţară de către conaţionalii noştri care lucrează în străinătate, în primele trei luni ale anului, s-au ridicat la peste 320 milioane de dolari SUA, cu mai bine de 30 milioane de dolari SUA faţă de anul trecut. Valoarea acestora reprezintă cam 90 procente din veniturile acumulate în bugetul de stat în aceiaşi perioadă, adică în primul trimestru. Aceasta în ciuda celei mai îndelungate recesiuni care a cuprins Uniunea Europeană, care durează mai bine de şase trimestre.

Ne vine în ajutor Estul, îndeosebi, Rusia, a cărei economii, deşi a încetinit creşterea economică, a evitat recesiunea. Lesne ne dăm seamă de acest lucru, îndeosebi, după ce vedem că ponderea remitenţelor în valută rusească au crescut în primele trei luni cu mai bine de 8 milioane de ruble în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut. În fine, de unde ar veni banii în ţară, este important că fluxul acestora se extinde, consumul creşte, ceea ce îi va determina pe producătorii noştri să fabrice mai multe mărfuri şi, în ultimă instanţă, va aduce creştere economică.

Estul, în special Rusia, nu numai că asigură cu locuri de muncă migranţii noştri, chiar şi pe mulţi dintre acei care munceau în ţările din UE, dar îşi lărgeşte pieţele pentru mărfurile moldoveneşti, compensîndu-ne cu vîrf şi îndesat pierderile pe care le-am avut de înfruntat ca urmare a dezechilibrării celor europene. Exporturile noastre în ţările Comunităţii Statelor Independente au crescut în trimestru I cu 22, 5 procente, adică de aproape două ori mai mult faţă de primele trei luni ale anului trecut şi, probabil, este cel mai mare spor al volumului de mărfuri moldoveneşti comercializate pe piaţa de la Răsărit.

Indiscutabil, cea mai mare piaţă pentru mărfurile moldoveneşti este cea a Rusiei. Bunăoară, în primele trei luni, curent, 31,5 procente din produsele agenţilor economici autohtoni, cu o creştere de 2,3 procente faţă de anul trecut, şi-au găsit piaţă de desfacere în cel mai mare stat al CSI.

Desigur, după o asemenea creştere spectaculoasă, categorică a fluxului de mărfuri moldoveneşti pe pieţele din Est nu a putut să nu vină şi o revenire pe potrivă a exporturilor noastre în ansamblu. Volumul total al acestora s-a mărit cu 15,4 procente în comparaţie cu anul trecut, ritmul de creştere fiind de două ori şi ceva mai mare decît anul trecut.

Este adevărat, că în ciuda recesiunii care încătuşează de mai multă vreme economia Uniunii Europene, începutul acestui an l-am marcat cu o creştere de 3,6 procente a exporturilor spre Apus. Desigur, extinderea volumului acestora cu destinaţia UE arată mai modestă faţă de sporul de aproape 6 procente de acum un an de zile, însă nu poate să nu ne încurajeze faptul că produsele noastre încep să revină, să recupereze poziţiile pierdute pe cele mai mari pieţe ale Europei, precum cea a Germaniei, cea mai puternică economie de pe continent. Fluxul de mărfuri moldoveneşti comercializate în această ţară a cunoscut o creştere importantă, de aproape 31 procente, chiar mai mare însemnată decît evoluţia exporturilor în Rusia, de 24,3 procente, care s-au redus după ce anul trecut crescuseră cu 26,5 procente.

Deşi mărfurile producătorilor noştri, precum alimentele, băuturile alcoolice, îmbrăcămintea deţin mai bine de jumătate din exporturile moldoveneşti, tocmai acestea nu prea au încăput pe pieţele străine, au înregistrat cele mai mici creşteri. Mai rău, unele categorii de mărfuri, cum ar fi încălţămintea, grăsimile şi uleiurile, fabricate de agenţii economici din ţară aproape deloc nu s-au bucurat de căutare peste hotare, din care cauză exporturile lor aproape că s-au înjumătăţit. Au scăzut simţitor şi loturile de îmbrăcăminte expediate peste hotare. În schimb, au crescut foarte mult exporturile de produse pe care nu le avem în ţară sau de mărfuri ale căror fabricare necesită materiale de import. În primul rînd, s-au majorat de 2,5 ori vînzările peste hotare ale combustibililor, precum gazele, produsele petroliere. La fel, am reuşit să vindem pe pieţele străine cantităţi mari de produse chimice, cu mai bine de 50 procente faţă de anul trecut.

Cu toate că în primele trei luni am adus de peste hotare de mai bine de două ori mai multe mărfuri decît am expediat în afara ţării, decalajul dintre volumul importurilor şi cel al exporturilor, după multă vreme de creştere, începe să se micşoreze. Or, în timp ce volumul de mărfuri moldoveneşti expediate pe pieţele externe a crescut în primele trei luni cu peste 15 procente, fluxul de produse străine aduse în ţară s-a mărit doar cu 3,2 procente. Importurile din ţările europene au crescut cu aproape 10 procente, pe cînd cele din statele CSI, nu numai că nu au atins ritmul de creştere de anul trecut, ci, dimpotrivă, au fost în scădere cu 6 procente.

În mod surprinzător, tocmai Rusia, care reprezintă cea mai mare piaţă pentru mărfurile moldoveneşti, este ţara care a înregistrat aproape cea mai mare cădere a exporturilor sale în Republica Moldova. Importurile din acest stat de la Răsărit s-au micşorat cu 9 procente. Această situaţie din domeniul relaţiilor comerciale dintre RM şi Rusia, nu tocmai favorabilă partenerului de la Răsărit, vine ca urmare a diminuării drastice a importurilor de combustibili şi lubrifianţi, cea mai mare dintre toate segmentele importurilor noastre, care s-a dovedit cu 2,3 procente sub nivelul primelor trei luni ale anului trecut. Ar exista două explicaţii care ne lămureşte acest fenomen. Mai întîi de toate, cumpărăm mai puţine gaze din Rusia, pentru că aceasta ni le livrează la preţuri înalte, aproape la nivelul ţărilor dezvoltate. Mai apoi, industria noastră, din cauză comenzilor reduse din interiorul ţării şi din exteriorul ei, consumă mai puţin combustibil.

Pînă la urmă, înviorarea exportului de mărfuri moldoveneşti şi temperarea importului de produse străine a mai echilibrat balanţa comercială a ţării. Deficitul acesteia a scăzut cu 5,5 procente în comparaţie cu anul trecut. Dar cel mai important este că ţara încă se ţine bine, în ciuda nebuniei care pus stăpînire pe conducerea ei.

Vlad LOGHIN