Peste 67 mii de persoane au beneficiat de creșterea pensiilor, la 1 noiembrie curent

După efectuarea anticipată a celei de-a doua etape de valorizare a pensiilor, la 1 noiembrie curent, 67 691 de persoane au beneficiat de creșterea pensiilor. Despre aceasta a anunțat astăzi Prim-ministrul Pavel Filip în debutul ședinței Cabinetului de miniștri.

„Am făcut acest pas înainte de termen, pentru că următoarea etapă era preconizată pentru 1 aprilie 2018, și îmi pare bine să vă spun că vedem rezultatele pozitive ale reformei. Acest lucru trebuie să-l înțeleagă toți cei care critică reforma sistemului de pensii”, a spus Pavel Filip.

De valorizarea pensiei au beneficiat persoanele ale căror pensii au fost stabilite în anii 2009-2011. Astfel, pensiile pentru limita de vîrstă s-au mărit cu sume cuprinse între 232 și 252 de lei pe lună, ceea ce reprezintă o creștere în medie cu 15-16%. În același timp, pensiile de dizabilitate s-au majorat cu sume cuprinse între 380 și 408 lei lunar sau cu 36-39%, creșterea fiind mai mare decît cea estimată inițial.

Următoarele două etape de valorizare presupun creșterea pensiilor stabilite în anii 2012 - 2014 și, respectiv, în perioada 2015 - 31 martie 2017.

Premierul solicită investitorilor participanţi la privatizarea proprietăţii publice să-şi respecte angajamentele

Problemele apărute ca urmare a privatizărilor în baza concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publiceau fost relevate de Prim-ministrul Pavel Filip în debutul şedinţei de astăzi a Executivului.

Premierul s-a referit la terenurile și clădirile cu suprafețe de mii de metri pătrați amplasate în cele mai atractive zone pentru investitori, care au ajuns într-o stare dezastruoasă şi continuă să se degradeze. În particular, Pavel Filip a specificat că în urma privatizărilor nu s-au făcut investițiile promise: „Acest concurs investiţional însemna că îi oferim posibilitatea celui care participă la concurs să cumpere iniţial la un preţ mai jos în baza unui program investiţional, adică, trebuie să facă investiţii atît financiare, cît şi creare de locuri de lucru”.

Prim-ministrul a adus drept exemplu privatizarea în baza concursului investiţional a complexului Hotelului Național, care urma ani de zile în urmă să devină un obiectiv frumos în centrul oraşului, însă, în loc de asta, a ajuns o preocupare a autorităţilor, în acesta adăpostindu-se copiii rămaşi fără îngrijire părintească.

De asemenea, au fost remarcate problemele apărute la unele parcuri industriale, care nu și-au atins scopul urmărit. În Parcul Industrial Cimișlia se preconiza crearea a 800 de locuri de muncă, dar s-au creat doar două, iar în Parcul Industrial Comrat se propusese crearea a 2260 locuri de muncă și s-a creat doar un singur loc de muncă.

În context, şeful Executivului a solicitat ministrului Economiei și Infrastructurii să dispună acțiuni concrete privind monitorizarea îndeplinirii obligațiilor contractuale în cadrul procesului de privatizare și în cadrul parcurilor industriale. „Vedeţi toţi cei care nu şi-au îndeplinit obligaţiunile în baza concursului investiţional, nu au făcut investiţii şi nu au creat locuri de lucru, aşa precum prevedea acest program, să mergem pe rezilierea acordului de privatizare”, a spus Pavel Filip.

Consolidarea relaţiilor interetnice, în atenţia Executivului

Guvernul a aprobat astăzi Planul de acţiuni pentru anii 2017-2020 privind implementarea Strategiei de consolidare a relaţiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027. Documentul a fost elaborat în baza principiilor de participare, nediscriminare, transparenţă şi egalitate de gen.

Planul de acţiuni stabileşte obiective pe un termen de patru ani şi reprezintă prima dintre cele trei etape de implementare a Strategiei. Astfel, acţiunile prioritare vizează patru domenii: viaţa publică, limba ca mijloc de integrare, dialogul intercultural şi apartenenţa civică la statul Republica Moldova, mass-media.

Autorităţile vor întreprinde acţiuni de încurajare a participării tuturor cetăţenilor în mod egal în administraţia de stat şi serviciul public şi vor crea premise favorabile pentru educaţia interculturală. De asemenea, vor fi întreprinse acţiuni în vederea asigurării protecţiei şi dezvoltării limbilor minorităţilor naţionale, precum şi a promovării diversităţii lingvistice.

Pentru implementarea Planului de acţiuni pentru anii 2017-2020 sînt preconizate circa 4,7 milioane de lei. Banii vor fi alocaţi din bugetul de stat şi din asistenţa externă, în limita resurselor disponibile.

Din Republica Moldova vor fi operate zboruri directe spre Elveția

Cabinetul de miniștri a aprobat, în cadrul ședinței de astăzi, semnarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Consiliul Federal Elvețian privind serviciile aeriene regulate. Documentul reglementează posibilitatea operării zborurilor directe între cele două state.

Acordul stabilește principiile de funcționare a serviciilor aeriene bilaterale, inclusiv normele privind securitatea aviației, taxele și certificatele de navigabilitate și competență.

Măsura îmbunătăţeşte climatul investițional din Republica Moldova și consolidează relațiile diplomatice și economice dintre cele două state. De asemenea, documentul facilitează deschiderea pieței serviciilor aeriene din țara noastră și diversifică destinațiile de operare a zborurilor directe din Chișinău.

Conform datelor statistice, pe parcursul ultimului an, s-au înregistrat circa 17 mii de călătorii pe cursa Republica Moldova - Elveția. Zborurile au fost efectuate prin conexiuni în orașe terțe.

Direcţia comunicare şi protocol a Guvernului RM