(Discursul deputatului din partea fracțiunii PSRM, Vladimir Golovatiuc la ședința plenară a Parlamentului din data de 6 iulie, cu referire la Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2016)

Domnule Președinte, stimați deputați! Evaluînd executarea bugetului pentru anul 2016 este necesar să se constate întîrzierea dramatică în punerea la dispoziție a unor astfel de proiecte ca politica fiscală și bugetul. Abia în martie a fost prezentată și aprobată politica fiscală, și apoi, în mai-iunie și bugetul. În primul rînd- termenul limită de prezentare.

În al doilea rînd. Calitatea bugetului. Calitatea bugetului aprobat este afectat  prin faptul că a fost schimbat de două ori, iar prima dată – la doar două luni după aprobare. În general, bugetul a fost redus cu 5,5%.

În al treilea rînd. Calitatea executării. În pofida prezentării întîrziate și modificărilor făcute în mod repetat, bugetul încă nu a fost executat. Și asta în pofida declarării creșterii economice cu 4% a fost înregistrată o neexecutare a bugetului în proporție de 4,5%“, ceea ce în valoare monetară ar însemna 1,5 miliarde de lei.

Stimați colegi! Cînd mă pregăteam pentru acest discurs, mă gîndeam cum să-l structurez. Putem să dezbatem  articolele despre venituri, cheltuieli, deficit – dinamică, procentele de performanță. Dar am putea să ne amintim și ce am discutat cînd în anul trecut s-a examinat proiectul de buget, care au fost observațiile noastre și care, din acest punct de vedere sunt rezultatele. Am rămas la a doua versiune!

Un an în urmă am menționat că proiectul prezentat nu stimulează dezvoltarea economiei și acest lucru  este inacceptabil – el nu este real.

Acest lucru s-a întîmplat peste două luni după aprobarea bugetului. În ce mod Guvernul a argumentat modificările introduse în bugetul aprobat? Sună cam așa: ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din evoluția încasărilor la buget. În nota explicativă de multe ori poți vedea fraza – reieșind din analiza situației curente.

Cu toate acestea, proiectul de buget a fost prezentat în Parlament în luna mai, iar de la începutul anului nu s-a putut evalua în mod adecvat situația?! Deci, observațiile noastre despre realism au fost mai mult decît actuale!

Un alt punct foarte important – resursele externe! Atunci am menționat- Calculul de dimensiuni semnificative asupra resurselor externe implică un risc semnificativ de neexecutare a bugetului  deja la etapa de prelucrare a acestuia! Anume acest lucru și s-a întîmplat în anul 2016.

În bugetul aprobat,  resursele externe reprezintă mai mult de 10 miliarde de lei, sau circa 30% din buget. Ce avem de fapt?!

Bugetul, așa cum s-a menționat deja, nu a fost executat cu 1,5 miliarde lei. În același timp, planul de resurse externe nu s-a executat cu 1,8 miliarde lei. Astfel, motivul pentru neexecutarea bugetului de stat  este deficitul de credite externe și granturi!

Putem, desigur, să analizăm în parte veniturile și deficitul, dar rezultatul va fi același!

Planul de venituri nu este executat cu 775 de milioane de lei, iar pe subvențiile incluse în venituri -  minus 790 milioane lei. Deficitul bugetar nu este finanțat cu 770 milioane de lei, iar creditele externe nu reprezintă 990 milioane de lei. Din nou, planul pe principalele unități bugetare (venituri și deficit) nu a fost executat din cauza unui deficit în resursele externe.

Stimați colegi, poate că acest lucru se aplică numai pentru anul  2016? Nicidecum! În toți acești ani, bugetul Moldovei nu a putut face față fără resursele externe. Cu toate acestea, dimensiunea și cota acestora în buget a fost cu mult mai mică. Dacă în 2002-2008 ponderea resurselor externe în buget era în mediu aproximativ de 8%,  în 2010-2016  ea constituie aproximativ 18%.

Dimensiunea planificată este  mai mult de 20%, în medie, pe parcursul perioadei! De regulă, planul de resurse externe nu a fost executat. Pentru  2015 s-au planificat 6,4 miliarde lei , de fapt, 4.26,4 miliarde lei. În 2016, planul inițial era de 10,2 miliarde lei, dar de fapt 5.96,4 miliarde lei.

Acesta era motivul principal din care toți acești ani a avut loc neexecutarea bugetului, în mare parte din cauza deficitului de resurse externe.

Or, noi am avut și altfel de situații! Pregătindu-mă de discurs, am analizat bugetele din ultimii 14 ani și am identificat un detaliu interesant. În 2007, resursele externe au fost planificate în valoare de 1,7 miliarde lei, ceea ce constituia 14% din buget, dar de fapt, s-au încasat 1,5 miliarde lei, adică  10% din buget. Respectiv cu un rezultat de  minus 200 milioane, în condițiile în care bugetul a fost executat la 14,3 miliarde împotriva 12.2 miliarde planificate, sau cu 20% nivelul executat a depășit cel planificat.  Acest lucru înseamnă a făcut ca  fluxul de resurse interne să  acopere minusul de resurse externe. Economia a funcționat, și asta e un fapt pozitiv !!!

Revenind la ziua de azi, menționez că continuă o  practică vicioasă de a face calculul pentru a obține resurse externe și nu pentru a redresa economia. Este planificat să se obțină împrumuturi externe și granturi în valoare de peste 10,4 miliarde lei.

Din păcate, Ministerul Finanțelor nu publică date cu referință la divizarea resurselor financiare pe parcursul anului de gestiune  bugetară.  Prin urmare, este imposibil de a analiza performanța bugetului lunar, dar este clar că în ceea ce privește granturile și împrumuturile au loc întîrzieri majore. Timp de 5 luni granturile s-au primit în mărime de 2% din planul anual. La credite situația este mai bună, dar întîrzierile sunt evidente – 23%! Înseamnă că riscurile pentru neexecutarea bugetului 2017 sunt extrem de mari!

Stimați colegi, probabil ați observat că vorbind despre executarea bugetului, eu vorbesc despre o comparație între parametrii actuali, adică reali și cei  aprobați. Nu întîmplător. Să presupunem că avem o creștere de 20%. Este bine sau rău? În cazul în care acest lucru corespunde planului, este  bine, iar în cazul în care creșterea a fost planificată de 30%, dar de fapt e 20%, este rău.

Pornesc de la ideea că planul este legea, iar bugetul este  planul! Amintiți-vă, la fel ca în timpurile sovietice: PLAN – LEGE, executarea acestuia – datorie, depășirea onorului!

Ce este de fapt bugetul de stat?! Nu este un document de contabilitate, dar un document economic de o relevanță majoră, dacă doriți un document macroeconomic.

Mărimea bugetului public este mai mult de o treime din PIB-ul țării. Tranzacții prin trezoreria Ministerului de Finanțe reprezintă un flux financiar puternic – zeci de miliarde de lei.

Informația despre parametrii săi planificați este un semnal important pentru afaceri și populație. Pe baza acestor semnale, afacerea își construiește planurile, iar populația își formează propriul comportament economic.

Inițial, s-a anunțat că statul prin bugetul de stat, va finanța în 2016 cheltuieli în valoare de 35,6 miliarde  lei, de fapt – 32.3. Minus 3,3 miliarde lei . Asta după bugetul modificat, minus 1,5 miliarde lei, dar el a fost modificat la finalul anului. Deci, oamenii s-au orientat la 36 miliarde lei, în loc de 32  miliarde lei!

Economia a primit mai puține resurse. Ce se întîmplă cu mașina, atunci cînd intenționeazi să călătorești 500 km, dar s-a turnat 30 l de benzină în loc de 40 l promise?!

Așa e și cu economia! Nu știu de unde avem  4% creștere, dar industria balansează la nivelul zero, investițiile sunt în minus, transportul de mărfuri grele sunt în minus etc.

În mare parte este rezultatul faptului că la bugetul de stat, la noi se uită ca la un document intern al Ministerului Finanțelor, iar el nicidecum nu se orientează asupra economiei și nu contribuie la creșterea economică!

Dacă degrabă va fi așa, atunci și economia răspunde Ministerului Finanțelor – resursele interne nu sunt suficiente pentru ca autoritățile să-și respecte obligațiile față de societate, economie și populație. Fără ajutor extern, puterea se va prăbuși în șase luni! Nici un oligarh nu va salva bugetul de stat! Or,  cheltuielile bugetare nu pot fi efectuate în plicuri!

În concluzie, atunci cînd se elaborează bugetul nu trebuie de uitat: 1. baza stabilității bugetului de stat este o economie puternică, nu ajutorul extern; 2. o economie puternică este bazată pe producția internă, investiții și exporturi; 3. la crearea unei economii puternice trebuie să funcționeze toate politicile guvernamentale și în special politica bugetar-fiscală.

Sursa: socialistii.md