Anumite tratamente împotriva sclerozei multiple – anti-CD20 – ar anula protecÅ£ia oferită de vaccinurile împotriva COVID-19 ÅŸi ar creÅŸte riscul de a dezvolta o formă gravă, atenÅ£ionează specialiÅŸtii în această afecÅ£iune înainte de ziua mondială a acestei boli, marcată anual la data de 30 Mai, informează AFP, potrivit agerpres. „PacienÅ£ii trataÅ£i cu această clasă de tratamente sunt mai expuÅŸi la forme grave de COVID-19 ÅŸi riscă să răspundă mai puÅ£in bine la vaccinare”, a explicat pentru AFP neurologul Jean Pelletier de la fundaÅ£ia franceză ARSEP (Ajutor pentru Cercetarea Sclerozei în Plăci).

Potrivit lui Pelletier, „aproximativ 20%” dintre pacienÅ£ii cu scleroză multiplă (SM) iau acest tip de tratament, fie la debutul bolii, fie pentru că celelalte medicamente nu au avut efect.

La nivel mondial, se estimează că peste 2,8 milioane de persoane sunt afectate de această boală autoimună.

Cele două substanţe medicamentoase vizate sunt rituximab şi ocrelizumab.

Administrate „sub forma de perfuzii la fiecare ÅŸase luni”, acestea sunt „extrem de eficiente în tratamentul de bază al sclerozei multiple”, potrivit profesorului Pelletier. Dar, în ceea ce priveÅŸte COVID-19, situaÅ£ia se schimbă.

Studii

Pe de o parte, riscul mai mare de a dezvolta forme grave de COVID-19 a fost evidenÅ£iat în ultimele luni de mai multe studii, franceze, italiene ÅŸi americane, potrivit neurologului. Pe de altă parte, mai recent, au apărut temeri legate de vaccinare.

„Vedem oameni cu SM trataÅ£i cu aceste anti-CD20 care nu produc anticorpi după vaccinarea împotriva COVID-19”, potrivit profesorului Pelletier. Există, prin urmare, riscul de „non-protecÅ£ie”.

Acest lucru este cu atît mai îngrijorător cu cît efectul acestor tratamente pare „probabil mult mai prelung” decît intervalul de ÅŸase luni în care sunt luate.

În acest stadiu, aceste observaÅ£ii se bazează mai ales pe „cazuri speciale”, însă studiile vor permite aflarea mai multor informaÅ£ii.

Acesta este în special cazul unui studiu francez, care „îÅŸi propune să evalueze efectul vaccinării împotriva COVID-19” la pacienÅ£ii trataÅ£i pentru mai multe boli (cancer, boli de rinichi, diabet, SM ÅŸi altele), în funcÅ£ie de tratamentele pe care le iau.

În ceea ce priveÅŸte scleroza multiplă, un număr de 600 de pacienÅ£i urmează să participe la acest studiu. „Vom putea primi un prim răspuns în ÅŸase luni”, a declarat profesorul Pelletier, potrivit căruia acest lucru ar putea face necesară o adaptare a strategiei de vaccinare la persoanele în cauză.

Alte afecţiuni

„Această clasa de anti-CD20 nu este specifică sclerozei multiple, fiind utilizată ÅŸi în multe alte boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, psoriazisul… Prin urmare, este o chestiune care merge mai departe de SM”, a subliniat specialistul.

Efectele observate ar putea fi explicate prin faptul că aceste medicamente acÅ£ionează asupra limfocitelor B, „celulele care produc anticorpi”, potrivit profesorului.

Pe de altă parte, nu există un semnal similar cu privire la alte medicamente antireumatice modificatoare ale bolii (denumite DMARD), cum ar fi interferonii, care ar putea avea chiar un efect „oarecum protector”, a precizat Pelletier.

Scleroza multiplă este o boală autoimună a sistemului nervos central (creier şi măduva spinării). Afecţiunea provoacă o perturbare a sistemului imunitar, care atacă mielina, substanţa cu rol de protecţie a fibrelor nervoase, care acţionează precum o teacă.

„Este o boală încă relativ necunoscută”, a subliniat la rîndul său Brigitte Taittinger, cea care deÅ£ine funcÅ£ia de preÅŸedinte al fundaÅ£iei ARSEP.

Cel mai adesea, provoacă pusee inflamatorii întrerupte de faze de acalmie. Tratamentul cu doze mari de corticosteroizi utilizat pentru a contracara doar aceste recidive (spre deosebire de tratamentele de fond) ar putea reprezenta, de asemenea, un factor de risc pentru formele grave de COVID-19, potrivit profesorului Pelletier.