Va fi posibilă în secolul acesta, cu statul, mentalităţile şi politicienii pe care îi avem?

Autor: Mihai CONŢIU

Ideea scrierii acestui articol mi-a venit cînd am văzut-o, la PRO TV România, pe talentata solistă româncă Narcisa Suciu, despre care am aflat că s-a stabilit în Finlanda, iar fetiţa ei, Daria, este în clasa a IX-a la o şcoală, fireşte, tot de acolo, dar şi în contextul în care se vorbeşte despre reforma învăţămîntului moldovenesc aflat într-o beznă totală. Trebuie spus că Finlanda are cel mai performant sistem de educaţie din lume.

Iată ce a declarat Narcisa Suciu reporterului de la PRO TV despre şcoala la care învaţă fiica ei:

„Copiii primesc gratuit caiete, manuale, creioane, radiere... Toţi elevii, studenţii au un prînz gratuit, cu fructe, cu legume, cu salata, lapte. Fiecare elev are alocată o sumă în valoare de 7.580 de euro, pentru un an şcolar. La şcoală, în prima fază a fost că fata mea trebuie să le spună profesorilor pe nume, deci asta pentru ea a fost peste poate! În România, respectul pentru şcoală se impune prin: uniforma, note, disciplină. Prima lecţie pe care ne-o predă Finlanda e relaxarea: aici copiii pot zburda desculţi, ca acasă. Daria a învăţat că şi copiii au dreptul să spună nu. În şcoala românească, un refuz e considerat sfidare. În Finlanda, notele sunt confidenţiale – elevii nu sunt în competiţie cu colegii, ci cu ei înşişi. La noi (în România; nota red.), ruşinea unei note proaste strigate în gura mare e considerată stimulare. Unul dintre profi mi-a spus la un moment dat: E o problema cu Daria, că nu pune întrebări, ar trebui să întrebe mai mult, şi i-am explicat că nu-i obişnuită să vorbească neîntrebată, pentru că nu se cade la noi", spune Narcisa.

 „Dacă nu te simţi confortabil sau pur şi simplu nu ştii sau nu vrei, atunci nu trebuie”, i-a spus şi Daria reporterului, adăugînd că n-ar mai dori niciodată să se întoarcă într-o şcoală din România.

În primul episod al acestui articol scriam despre performanţele reformelor educaţionale din Polonia, ca ţară ex-comunistă, ca şi R. Moldova, care are cea mai spectaculoasă creştere în ultimii 14 ani la testele internaţionale PISA, ce verifică, din anul 2000, competenţele elevilor de 15 ani la matematică, ştiinţe şi citit. Astfel Polonia se plasează pe locul 14 în rîndul celor 65 de state care iau parte la studiul realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), în timp ce, de exemplu, de România este pe locul 45.

Testele PISA, despre care nu ştim cîte se cunosc în Moldova, măsoară competenţe, nu cunoştinţe, iar asta în contextul în care şcoala trebuie să transmită şi să formeze atît competenţe, cît şi cunoştinţe. De aceea,  ar trebui să fim de acord cu faptul că schimbarea de paradigmă trebuie să vizeze atît transformări în modul în care se transmit şi se formează competenţe, cît şi în privinţa formării şi transmiterii cunoştinţelor. Prin urmare, trebuie să reţinem că este nevoie să adăugam formarea şi transmiterea de competenţe la misiunea tradiţională a scolii - aceea de a forma şi transmite cunoştinţe. Aici nu-i vorba despre înlocuirea uneia cu cealaltă pentru că sunt sau ar trebui să fie complementare.

Ce ar trebui să ştim, mai ales cei implicaţi în procesul de reformă a învăţămîntului, despre testele PISA?

PISA este o evaluare standardizată internaţional, proiectată împreună de către ţările participante. Începînd din 2000, s-a administrat în încă 11 ţări. PISA acoperă trei domenii principale: citire/lectură; matematică; ştiinţe. În urma procesării şi interpretării rezultatelor din testarea principală, se realizează un profil de bază al cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor testaţi. Aceste informaţii (indicatori contextuali referitori la relaţia dintre rezultatele elevilor şi caracteristicile şcolii lor, precum şi indicatori ai tendinţei, ilustrînd modul în care se schimbă rezultatele/performanţele elevilor de-a lungul timpului) vor fi puse la dispoziţia factorilor de decizie şi a opiniei publice.

FUNDAMENTE

• este o evaluare standardizată internaţional, proiectată împreună de către ţările participante şi administrată elevilor de 15 ani
• este administrată pe cicluri de evaluare, în aproximativ 60 de ţări din întreaga lume
• fiecare ciclu de testare începe cu etapa pretestării, cu un an înainte de testarea propriu-zisă
• la testarea propriu-zisă participă între 4500 şi 10 000 de elevi din fiecare ţară

CONŢINUT

OECD/ PISA acoperă trei domenii principale:

• citire/ lectură – primul ciclu de evaluare, anul 2000
• matematică  – al doilea ciclu de evaluare, anul 2003
• ştiinţe – al treilea ciclu de evaluare, anul 2006
• citire/ lectură – al patrulea ciclu de evaluare, anul 2009

Aceste domenii sunt investigate în termenii stăpînirii cunoştinţelor şi deprinderilor de bază, necesare în viaţa adultă, pentru educaţia permanentă, pentru piaţa muncii etc. şi NU din perspectiva stăpînirii curriculumului şcolar. Evaluarea competenţelor trans-curriculare este o parte integrantă a PISA. (va urma)