Ne vom judeca iarăşi în patru instanţe. Cine vor fi judecătorii?

Autor: Mihai CONŢIU

La ora actuală, după cum bine se ştie, în R. Moldova funcţionează trei tipuri de instanţe de judecată – Judecătoriile, Curţile de Apel şi Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Înainte vreme, mai existau şi Tribunalele, dar reforma guvernării comuniste a decis desfiinţarea acestora. Actualii guvernanţi au decis elaborarea unui cadru normativ în vederea înfiinţării încă a unei instanţe de judecată.

Competenţele acesteia ar fi examinarea plîngerilor individuale în care se reclamă încălcări ale Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) de către actualele trei instanţe, iar asta pînă la adresarea de către reclamanţi la Curtea Europeană, după cum a declarat Oleg Efrim, ministrul Justiţiei. Abia după ce şi această a patra instanţă de judecată nu-l satisface pe un reclamant, acesta se poate adresa la CEDO.

La elaborarea cadrului de funcţionare a viitoarei instanţe colaborează Ministerul Justiţiei, Curtea Supremă de Justiţie şi Agentul Guvernamental. Oficial, ni se spune că viitoarea instanţă are rolul de a garanta cetăţenilor, la nivel naţional, dreptul la un recurs efectiv, prevăzut de art. 13 din CEDO. Cu alte cuvinte, prin asta se recunoaşte, este drept că voalat, prin deducţie logică, faptul că pînă acum moldovenii nu au avut garantat acest drept fundamental. Aşa şi este, căci noi am simţit-o pe pielea noastră nu o dată!

În privinţa acestei noi născociri judiciare, se cam orbecăieşte pentru că nu s-a găsit încă o formulă optimă. Deocamdată, conform Ministerului Justiţiei, cererile privind pretinsele încălcări ale Convenţiei ar putea fi examinate de către o instituţie aparte, sau de către o subdiviziune a Curţii Supreme de Justiţie. Aceeaşi Mărie, dar cu o altă pălărie! Ca să miroase şi a puţină transparenţă, „Ministerul Justiţiei a făcut un apel de implicare a societăţii civile în reforma justiţiei, iar privitor la acest proiect sînt aşteptate propuneri concrete.”

Ne permiteţi să rîdem, iar asta ca să nu răbufnim de revoltă faţă de o astfel de mascaradă?

„Reforme” pentru cheltuirea de fonduri europene şi sinecuri pentru unii judecători

Sigur că pare mai mult decît suspect acest demers. Cum vine asta: Există ideea înfiinţării unei noi instanţe, dar încă nu s-a găsit o formulă prin care să funcţioneze? „Ideea” cu care ne scot ochii este cea amintită mai sus – cernerea sau blocarea numărului de dosare care ajung la CEDO – dar asta-i doar de ochii lumii, căci este limpede că va fi o altă instituţie bugetofagă, dar şi un aspirator de fonduri europene.

Bîlbîiala iniţiatorilor este dată şi de faptul că „cererile privind pretinsele încălcări ale Convenţiei ar putea fi examinate de către o instituţie aparte, sau de către o subdiviziune a Curţii Supreme de Justiţie.” Problema care se pune este: Cine şi cu ce se garantează imparţialitatea viitoarei instanţe de judecată?

Logic, această nouă instituţie devine superioară CSJ, iar asta pentru că poate să infirme o Decizie a acestei instanţe în favoarea unui reclamant. Atunci care-i logica din mintea iniţiatorilor în clipa în care au luat în calcul varianta ca noua instanţă să funcţioneze ca o subdiviziune a Curţii Supreme de Justiţie?

O altă chestiune ţine de judecătorii care vor face parte din această viitoare structură. În spiritul reformei de tip european, ar trebui ca toţi viitorii magistraţi ai noii instanţe să fie tineri absolvenţi necorupţi, absolut independenţi, atît de independenţi încît nici unul din ei să nu fie fiu de judecător sau procuror de sorginte sovietică sau cu pete negre în biografia personală. Este posibil aşa ceva în R. Moldova de astăzi? Fireşte că nu!

Prin urmare, este de aşteptat ca viitorii judecători ai viitoarei instanţe de judecată, despre care încă, probabil, nu ştiu cum s-o numească spre a înşela vigilenţa europenilor, vor fi aceeaşi vechi clienţi şi supuşi umili ai lui Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, celor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii…Ai lui Plahotniuc, ai lui Victor Bodiu, ai lui Diacov şi tot aşa.

Sînt excesiv de mulţi judecătorii care, dintr-un motiv sau altul, rîvnesc un loc călduţ în viitoarea clocită instanţă de judecată. Să ne gîndim numai la „cei de încredere” care au fost judecătoriile economice şi Curtea de Apel Economică, la alţii care trebuie răsplătiţi şi lîncezesc în funcţii de judecători prin instanţe „nedemne” de „meritele lor profesionale”. Pe de altă parte, să nu uităm tentaţia salariilor foarte mari, care, conform logicii, ar trebui să le depăşească pe cele ale judecătorilor de la CSJ. De „miza juridică la fel de coruptibilă” nici nu mai vorbim!

De ce este înfiinţată o nouă instanţă? Pentru că se recunoaşte implicit că primele trei emit Decizii eronate prin care statul pierde procese la CEDO. O nouă instanţă, indiferent de scopul anunţat, nu va împuţina numărul de adresări la CEDO, ci îl va îngreuna. De ce să fie înfiinţată o a patra instanţă cînd mult mai simplu ar fi reforma din temelii a primelor trei? Praf în ochii europenilor!

Atît de corupt şi politizat este sistemul, încît toţi cei avizaţi şi care fac plîngeri la CEDO recuză Grefa moldovenească de acolo pe motiv de suspiciuni întemeiate. Din surse demne de încredere am aflat că Grefa moldovenească de la CEDO este reprezentată de Radu Panţîru, fiul lui Tudor Panţîru de la CC, Dragoş Cucereanu, Janet Hanganu, Marin Gurin, fratele lui Corneliu Gurin, persoane apropiate de Poalelungi şi Plahotniuc! Punct lovit, punct ochit! Fugi de dracu şi dai de tată-său!

Nu-i de ajuns că judecătorilor li s-au ridicat salariile la un nivel la care nu visează şi n-o să-l prindă în viaţa asta nici un medic sau profesor, că sistemul corupt le suplimentează din plin aceste salarii, că li se creează privilegii locative aidoma unor înalţi demnitari de stat şi multe altele! Acum vor să paraziteze propriul sistem cu încă o supra-structură, iar pentru asta, fiţi siguri, vor cheltui şi din banii europeni destinaţi reformei justiţiei. Asta-i reformă? Hoţie la drumul mare! De ce tace presa? A, uitasem, se află sub călcîiul finanţator al guvernanţilor şi oligarhilor de la guvernare! Dar e lider şi liberă. Cea mai liberă. Numai că nu se vede.