Raportul anual al PEN America dezvăluie amploarea fără precedent a cenzurii în şcolile publice americane. Maestrul horrorului şi suspansului Stephen King este vizat în mod special de interdicţiile înregistrate pentru anul şcolar 2024-2025.

În numeroase biblioteci şcolare din Statele Unite, un mare nume al literaturii americane a dispărut de pe rafturi: Stephen King. Cărţile autorului în vîrstă de 78 de ani, care abordează supranaturalul, violenţa şi sexualitatea într-un limbaj crud, cristalizează tensiunile Administraţiei Trump şi ale susţinătorilor săi, în aşa măsură încît maestrul horrorului este cel mai cenzurat scriitor din şcolile americane, potrivit ultimului raport al PEN America, intitulat „The Normalization of Book Banning, Banned in the USA” (Normalizarea interzicerii cărţilor, interzise în SUA).

În studiul său publicat în Octombrie 2025, asociaţia, care apără libertatea de exprimare în Statele Unite, avertizează asupra „normalizării îngrijorătoare” a interzicerii cărţilor în Statele Unite şi arată cum legile în vigoare în anumite state americane permit retragerea cărţilor considerate „inadecvate” din instituţiile şcolare.

Dacă Stephen King se află în fruntea clasamentului autorilor ale căror opere au fost cele mai interzise, acest lucru se explică prin motive mecanice. Cărţile sale (numeroase) sunt prezente în mii de biblioteci şcolare, ceea ce multiplică numărul operelor cenzurate. Astfel, 87 dintre titlurile sale au fost interzise de 206 ori în total în întreaga ţară.

Alături de el, scriitoarea pentru tineri Ellen Hopkins, autoarea de „romane romantice fantastice” Sarah J. Maas, scriitoarea Jodi Picoult sau mangaka-ul japonez Yūsei Matsui au fost în mod special vizaţi de aceste interdicţii. Un fenomen simptomatic al tensiunilor ideologice care sfîşie sistemul educaţional american pe probleme rasiale, de identitate LGBTQ+ sau de reprezentare a genului şi sexualităţii.

Părinţii, profesorii sau chiar elevii pot fi la originea acestor interdicţii. În general, procesul implică o discuţie între toate părţile, astfel încît un profesor, o şcoală sau un district şcolar să ia decizia de a retrage cartea.

Cu toate acestea, PEN America relatează că majoritatea interdicţiilor nu au urmat această procedură, fie pentru că organizaţiile militante sau ale aleşilor au exercitat presiuni asupra deciziei, fie pentru că şcolile au preferat să retragă cartea, de teamă să nu fie în conformitate cu legea, chiar şi atunci cînd aceasta a fost suspendată, nu a fost încă adoptată sau nu impune retragerea directă a cărţii.

Rar în istoria ţării au fost retrase în mod sistematic atît de multe cărţi de pe rafturi, potrivit raportului. Şi, după cum avertizează Sabrina Baêta, responsabilă principală a programului Libertatea de a citi al PEN America, ”nici o bibliotecă nu va fi cruţată dacă interdicţiile locale şi statale privind cărţile vor continua să afecteze libertatea de a citi în şcolile publice”.

„Avînd în vedere că Administraţia Trump promovează acum o cultură a cenzurii manifeste, principiile noastre fundamentale de libertate de exprimare, de cercetare liberă şi de acces la cărţi diverse şi incluzive sunt grav ameninţate. Interdicţiile asupra cărţilor constituie un obstacol în calea unei lumi mai juste, mai informate şi mai echitabile”, declară ea.

Pentru anul şcolar 2024-2025, PEN America a înregistrat 6.870 de noi interdicţii, care afectează operele a aproape 2.600 de artişti, dintre care 2.308 autori, 243 ilustratori şi 38 traducători. Această cenzură ar fi devenit atît de obişnuită încît bibliotecarii şi educatorii se aşteaptă acum să primească liste de titluri „inadecvate” ca pe o fatalitate.

Acest lucru este cu atît mai adevărat în Florida, statul cel mai afectat de retragerea cărţilor, care a înregistrat 2.304 cazuri de interdicţii pentru anul şcolar 2024-2025. Texas şi Tennessee - bastioane conservatoare - completează trioul de frunte cu mecanisme legislative care facilitează retragerea masivă a cărţilor din bibliotecile şcolare.

Acest fenomen riscă să devină şi mai pregnant de cînd Administraţia Trump a emis mai multe decrete executive care reafirmă „drepturile părinteşti” ale familiilor asupra educaţiei copiilor lor. Deşi nici unul dintre aceste decrete nu vizează direct cărţile, acestea au servit drept justificare pentru retragerea a aproape 600 de cărţi din şcolile Departamentului de Educaţie al Departamentului Apărării în Iulie 2025. Aceste instituţii destinate familiilor militarilor americani sunt prezente în întreaga lume.

De la explozia protestelor din 2021, cărţile care reprezintă identităţi LGBTQ+ sunt în mod special în vizorul autorităţilor, fiind sistematic asimilate conţinutului „sexual”.

De atunci, întregi secţiuni ale literaturii au fost retrase sub pretextul eliminării cărţilor „inadecvate” sau „obscene”. Cărţile ilustrate, destinate celor mai mici, nu au fost scutite: „And Tango Makes Three”, „Everywhere Babies” sau „The Family Book”, care includeau reprezentări LGBTQ+, au fost calificate drept „sexualmente explicite” şi retrase.

Recenta hotărîre a Curţii Supreme a Statelor Unite în cazul Mahmoud vs. Taylor ar putea accentua această cenzură la nivel naţional, întrucît impune şcolilor să ofere o opţiune de retragere părinţilor care se opun cărţilor ilustrate LGBTQ+ din motive religioase.

Şi mai îngrijorător este faptul că cenzorii nu se mai limitează la bibliotecile şcolare, ci se iau acum și de tîrgurile de carte, donaţiile de cărţi şi chiar bursele destinate sprijinirii învăţămîntului public. În Virginia, şcoala din Lynchburg City a cerut familiilor să returneze exemplarele din „Free Speech Handbook” (Manualul libertăţii de exprimare) distribuite elevilor din ciclul primar, pe motiv că ar conţine „satiră pentru adulţi”.

Manualele şcolare şi programele de studiu sunt, de asemenea, contestate. În Colorado, un consiliu şcolar a respins un manual de istorie pentru menţiunile sale referitoare la mişcarea Black Lives Matter. În Florida, un manual de biologie a fost contestat în mod oficial pentru secţiunile sale referitoare la schimbările climatice, evoluţie, COVID-19 şi purtarea măştii.

Dacă cenzura devine o practică obişnuită, asociaţia subliniază că percepţia acestor interdicţii rămîne neschimbată în opinia publică. Majoritatea americanilor se opun restricţiilor de acces la cărţi în şcolile publice şi, în general, îngrădirii libertăţii de a citi. Astfel, se organizează o rezistenţă civilă, atît la nivel naţional, cît şi la nivel statal sau local, pentru a lupta împotriva acestei cenzuri.