Academia Regală Suedeză de ÅžtiinÅ£e a decis să acorde Premiul Nobel pentru Chimie 2025 lui Susumu Kitagawa, Richard Robson ÅŸi Omar M. Yaghi „pentru dezvoltarea structurilor metal-organice”. Prin dezvoltarea structurilor metal-organice, laureaÅ£ii au oferit chimiÅŸtilor noi oportunităţi pentru rezolvarea unor provocări cu care ne confruntăm, potrivit Comitetului Nobel.

LaureaÅ£ii, Susumu Kitagawa, Kyoto University, Japonia, Richard Robson, University of Melbourne, Australia È™i Omar M. Yaghi, University of California, Berkeley, SUA, au dezvoltat un nou tip de arhitectură moleculară. ConstrucÅ£iile pe care le-au creat - structuri metal-organice - conÅ£in cavităţi mari în care moleculele pot intra ÅŸi ieÅŸi. Cercetătorii le-au folosit pentru a colecta apă din aerul deÅŸertului, pentru a extrage poluanÅ£i din apă, pentru a captura dioxid de carbon ÅŸi pentru a stoca hidrogen.

„Structurile metal-organice au un potenÅ£ial enorm, oferind oportunităţi nemaiîntîlnite pînă acum pentru materiale personalizate cu funcÅ£ii noi”, afirmă Heiner Linke, preÅŸedintele Comitetului Nobel pentru Chimie.

Potrivit comunicatului Comitetului Nobel, totul a început în 1989, cînd Richard Robson a testat utilizarea proprietăţilor inerente ale atomilor într-un mod nou. El a combinat ioni de cupru încărcaÅ£i pozitiv cu o moleculă cu patru braÅ£e; aceasta avea un grup chimic care era atras de ionii de cupru de la capătul fiecărui braÅ£. Cînd au fost combinaÅ£i, s-au legat pentru a forma un cristal bine ordonat ÅŸi spaÅ£ios. Era ca un diamant umplut cu nenumărate cavităţi.

Robson a recunoscut imediat potenÅ£ialul construcÅ£iei sale moleculare, dar aceasta era instabilă ÅŸi se prăbuÅŸea uÅŸor. Cu toate acestea, Susumu Kitagawa ÅŸi Omar Yaghi au oferit acestei metode de construcÅ£ie o bază solidă; între 1992 ÅŸi 2003, ei au făcut, separat, o serie de descoperiri revoluÅ£ionare. Kitagawa a demonstrat că gazele pot pătrunde ÅŸi ieÅŸi din construcÅ£ii ÅŸi a prezis că MOF-urile pot fi făcute flexibile. Yaghi a creat un MOF foarte stabil ÅŸi a demonstrat că acesta poate fi modificat folosind un design raÅ£ional, conferindu-i proprietăţi noi ÅŸi dorite.

În urma descoperirilor revoluÅ£ionare ale laureaÅ£ilor, chimiÅŸtii au construit zeci de mii de MOF-uri diferite. Unele dintre acestea pot contribui la rezolvarea unora dintre cele mai mari provocări ale omenirii, cu aplicaÅ£ii care includ separarea PFAS-urilor din apă, descompunerea urmelor de produse farmaceutice din mediu, captarea dioxidului de carbon sau recoltarea apei din aerul deÅŸertului.

Anul trecut, distincÅ£ia i-a revenit lui David Baker „pentru designul computaÅ£ional al proteinelor” ÅŸi lui Demis Hassabis ÅŸi John M. Jumper pentru „predicÅ£ia structurii proteinelor”.

Date istorice: 116 premii Nobel pentru Chimie au fost decernate din 1901 pînă în prezent pentru 197 de laureaÅ£i.25 de premii în Chimie au fost împărÅ£ite de doi laureaÅ£i.

Opt femei au primit premiul pentru Chimie pînă în prezent.

Frederick Sanger şi Barry Sharpless au primit premiul pentru Chimie de două ori.

35 de ani a fost vîrsta celui mai tînăr laureat în Chimie din istorie, Frédéric Joliot, care a primit premiul Nobel în 1935.

97 de ani a fost vîrsta celui mai în vîrstă laureat în Chimie, ÅŸi cel mai în vîrstă laureat din istorie, John B. Goodenough.