Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2025 a fost acordat, la Stockholm, cercetătorilor Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell şi Shimon Sakaguchi „pentru descoperirile lor privind toleranţa imunitară periferică”. ”Descoperirile laureaţilor au dat naştere domeniului toleranţei periferice, stimulînd dezvoltarea tratamentelor medicale pentru cancer şi boli autoimune. Acest lucru poate duce, de asemenea, la transplanturi mai reuşite. Mai multe dintre aceste tratamente sunt în prezent în fază de studii clinice”, potrivit Comitetului Nobel.

Laureaţii pentru Medicină din acest an sunt: Mary E. Brunkow, Institutul pentru Biologie Sistemică, Seattle, SUA, Fred Ramsdell, Sonoma Biotherapeutics, San Francisco, SUA, Shimon Sakaguchi, Universitatea Osaka, Osaka, Japonia

Ei au descoperit cum este ţinut sub control sistemul imunitar.

Puternicul sistem imunitar al organismului trebuie să fie reglat, altfel ar putea ataca propriile noastre organe. Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell şi Shimon Sakaguchi au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2025 pentru descoperirile lor revoluționare privind toleranţa imunitară periferică, care împiedică sistemul imunitar să dăuneze organismului.

Potrivit comunicatului Nobel, în fiecare zi, sistemul nostru imunitar ne protejează de mii de microbi diferiţi care încearcă să ne invadeze organismul. Aceştia au aspecte diferite, iar mulţi dintre ei au dezvoltat similitudini cu celulele umane ca formă de camuflaj. Deci, cum determină sistemul imunitar ce trebuie să atace şi ce trebuie să apere?

Mary Brunkow, Fred Ramsdell şi Shimon Sakaguchi au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2025 pentru descoperirile lor fundamentale legate de toleranţa imunitară periferică. Laureaţii au identificat gardienii de securitate ai sistemului imunitar, celulele T regulatoare, care împiedică celulele imunitare să ne atace propriul corp.

„Descoperirile lor au fost decisive pentru înţelegerea modului în care funcţionează sistemul imunitar şi a motivului pentru care nu dezvoltăm cu toţii boli autoimune grave”, spune Olle Kämpe, preşedintele Comitetului Nobel.

Shimon Sakaguchi înota împotriva curentului în 1995, cînd a făcut prima descoperire importantă. La acea vreme, mulţi cercetători erau convinşi că toleranţa imunitară se dezvolta numai datorită eliminării celulelor imunitare potenţial dăunătoare din timus, printr-un proces numit toleranţă centrală. Sakaguchi a demonstrat că sistemul imunitar este mai complex şi a descoperit o clasă de celule imunitare necunoscută pînă atunci, care protejează organismul de bolile autoimune.

Mary Brunkow şi Fred Ramsdell au făcut o altă descoperire importantă în 2001, cînd au prezentat explicaţia pentru care o anumită tulpină de şoareci era deosebit de vulnerabilă la bolile autoimune. Ei au descoperit că şoarecii aveau o mutaţie într-un genă pe care au numit-o Foxp3. De asemenea, au demonstrat că mutaţiile în echivalentul uman al acestei gene provoacă o boală autoimună gravă, IPEX.

Doi ani mai tîrziu, Shimon Sakaguchi a reuşit să facă legătura între aceste descoperiri. El a demonstrat că gena Foxp3 controlează dezvoltarea celulelor pe care le-a identificat în 1995. Aceste celule, cunoscute acum sub numele de celule T reglatoare, monitorizează alte celule imune şi se asigură că sistemul nostru imunitar tolerează propriile ţesuturi.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat de 115 ori unui număr de 229 de laureaţi între 1901 şi 2024. Victor Ambros şi Gary Ruvkun au fost recompensaţi anul trecut „pentru descoperirea microARN-ului şi rolul acestuia în reglarea post-transcripţională a genelor”.

Alfred Nobel a avut un interes activ în cercetarea medicală. Prin intermediul Karolinska Institutet, a intrat în contact cu fiziologul suedez Jöns Johansson în jurul anului 1890. Johansson a lucrat în laboratorul lui Nobel din Sevran, Franţa, pe parcursul unei scurte perioade în acelaşi an. Fiziologia sau Medicina a fost cel de-al treilea domeniu de premii menţionat de Nobel în testamentul său.