Referendumurile pe care intenţionează să le organizeze administraţia UTA Găgăuzia la 2 februarie nu vor avea efecte juridice, deoarece nicio instanţă de judecată nu va valida rezultatele lor. De această părere este directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor Boţan, care spune că aceste referendumuri sînt mai degrabă expresia unor acţiuni politice.

Cu toate acestea, expertul atenţionează faţă de situaţia creată la Kiev după ce conducerea Ucrainei a stopat procesul de asociere la UE, iar acolo au izbucnit proteste violente. Igor Boţan spune că autorităţile de la Chişinău şi cele de la Comrat ar trebui să discute pentru a încerca să evite izbucnirea unor conflicte pe criterii etnice. „Să ne uităm la situaţia din Kiev. În Republica Moldova este periculos să se înceapă o luptă pe criterii etnice”, a subliniat Igor Boţan la dezbaterea „Şansele dialogului civilizat dintre Chişinău şi Comrat şi alternativele periculoase ale acestuia”, organizată de Agenţia IPN.

Expertul spune că nu înţelege de ce administraţia UTA Găgăuzia se grăbeşte să organizeze cele două referendumuri – unul privind vectorul de dezvoltare externă a ţării şi altul privind statutul aparte al populaţiei de a-şi declara independenţa în cazul cînd Republica Moldova îşi pierde suveranitatea. „La referendumuri nu se formulează întrebări concurente. Există riscul să se creeze o confuzie. Noi ştim, şi Chişinăul, şi Comratul, că majoritatea populaţiei din Găgăuzia este pentru integrarea euroasitică. Adunarea Populară putea să-l delege pe başcan să facă o declaraţie la Guvern că populaţia nu este de acord cu vectorul european, simplu”, a subliniat Igor Boţan.

Prin referendumul cu independenţa se pune sub semnul întrebării însuşi independenţa Republicii Moldova, a remarcat expertul. „Nimeni din cetăţenii acestei ţări nu a pus astfel de întrebări. Eu le sugerez cetăţenilor din Găgăuzia să nu se teamă de preşedintele român, Traian Băsescu, dar să întrebe printr-o scrisoare dacă în cazul unei eventuale uniri a Republicii Moldova cu România îşi va păstra Găgăuzia statutul. Veniţi cu o iniţiativă legislativă prin care propuneţi organizarea unui referendum paralel în Găgăuzia în caz că Moldova decide să organizeze un referendum de unire cu România. Uneori, unirea cu România este comparată cu cea a Germaniei, ea este practic imposibilă, dar unii oameni trăiesc cu acest ideal şi nu le putem interzice aceasta”, a menţionat Igor Boţan.

Atît timp cît Republica Moldova semnează un acord de asociere cu UE, nu există o necesitate de a organiza referendum fiindcă se egalează relaţiile cu UE celor existente cu CSI. „Un referendum ar fi necesar pentru a întreba dacă se doreşte aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, fiindcă aceasta înseamnă că gata, ne rupem, dar cu UE este o simplă asociere. Să facem un efort, să vedem ce este acolo, dacă nu merge, oricînd ne putem întoarce înapoi”, a adăugat directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT.

Expertul crede că circa 90% din alegătorii găgăuzi vor spune că sînt pentru integrarea euroasitică şi 95% vor spune că sînt de acord să obţină independenţa în caz că Moldova îşi pierde statutul de stat suveran. „Care este sensul să mai facem referednum?”, a întrebat Igor Boţan.

Dezbaterea „Şansele dialogului civilizat dintre Chişinău şi Comrat şi alternativele periculoase ale acestuia” este ediţia XXV din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice, susţinut de către Fundaţia germană „Hanns Seidel”.