PENIBILA SEDINTA A PARLAMENTULUI, CU UN LEANCA SI MAI PENIBIL, ORGOLIOS SI MINCINOS

Beţia de cuvinte, infatuarea şi aerul tîmp de superioritate ale „aleşilor poporului”

Autor: Mihai CONŢIU

Ascultînd luările de cuvînt ale deputaţilor în cadrul şedinţei Parlamentului de ieri, convocată pentru votarea Guvernului, constat (a cîta oară?) că aceşti aleşi întîmplători sau prin „coordonare” ai poporului se cred un fel de zei coborîţi din Olimp sau din Rai în mijlocul unei turme de proşti, de retardaţi.

Ei, atunci cînd îşi rostesc discursurile, în loc să transmită mesaje concrete, simple, deci la obiect şi cu o finalitate practică, realizabilă în perspectivă, se pierd într-o beţie de cuvinte şi în virtualităţi penibile şi strigătoare la Cer. Aidoma unor academicieni sau mari preoţi, dau sentinţe, sfaturi şi indicaţii dintre cele mai respingătoare. „Prostia solemnă” (aşa cum îmi place s-o definesc) pe care o emană este accentuată mai abitir şi din următoarele două atitudini de reprezentare:

1. Nu au îndoieli şi simţ autocritic autentic, nu se comportă ca nişte exponenţi politici ai unor realităţi politice, sociale şi economice pentru care doar ei, în exclusivitate, sînt răspunzători, ci au doar certitudini. Acesta este motivul principal pentru care sînt extrem de periculoşi pentru prezentul şi viitorul ţării.

2. Nu au realizări, merite sau succese politice în palmaresul lor datorită cărora ar putea fi credibili în faţa poporului, ar fi motivaţi astfel. Oamenii trebuie să înţeleagă foarte bine faptul că anumite realizări pro-europene ale Moldovei nu sînt meritul lor, ci al UE, al unei Uniunii Europene căreia îi pasă mai mult decît ei de viitorul prosper al acestui popor, nu şi lor.

Populismul ieftin, aroganţa şi dispreţul faţă de cei care i-au ales îi face să nu se deosebească în nici un fel între ei, indiferent de felul în care-şi „ambalează” preţiozitatea sau rusticitatea vorbelor pe care le rostesc. Astfel, esenţa este aceeaşi, indiferent de pretenţiile docte din discursurile lui Marian Lupu, de formulările pretins delicate, dar fariseice ale lui Iurie Leancă, sau ruralismul cuvîntărilor lui Mihai Ghimpu, care, ieri, m-a amuzat teribil cînd a invocat un citat din George Bernard Shaw, a cărei operă sînt sigur că nu a citit-o.

Ipocrizia lui Ghimpu nu cunoaşte margini, mai ales că şi ieri a avut tupeul de a-l aprecia pozitiv, de a încerca să ne convingă de faptul că guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, ar fi vreun geniu financiar. Adevărul este că acest protejat şi al lui Ghimpu este cea mai mare catastrofă financiară pentru Moldova. Din cauza nepriceperii şi complicităţii sale cu structuri frauduloase asistăm la prăbuşirea dramatică şi fără precedent a Leului, despre care unii observatori spun că se va ajunge pînă peste 30 de Lei pentru un Euro.

Tot ieri, îngrozit, am mai ascultat-o şi pe socialista Zinaida Greceanîi. Spun asta deoarece, la vîrsta respectabilă pe care o are, avem pretenţia de a-şi asimila conştient discursurile ce-i sînt oferite ca să le rostească. Din conţinutul acestora, nu desprindem nimic altceva decît ură şi dorinţă de răzbunare faţă de moldoveni. Ură şi dorinţă de răzbunare din ce cauză – pentru că acest popor vrea să fie liber, să trăiască în bunăstare, să-şi decidă singur viitorul şi să nu mai fie mereu la cheremul celor pe care doamna în cauză îi slujeşte?

Un Leancă destabilizator terminat, dar care, bănuim, nu va renunţa la şantaj

Ieri, în pledoaria pe care a rostit-o spre a fi votat Guvernul, printre altele, Leancă a vorbit despre corupţie, furturi şi tot felul de alte grozăvii săvîrşite în ultimii ani, dar pe care el s-a angajat să le stîrpească. Cum poate Leancă să combată toate aceste nelegiuiri atîta timp cît el însuşi a făcut parte din Guvern, neîncetat, din 2009 şi pînă astăzi, iar asta ca un generator, un autor complice al aceloraşi aşa-zise acte reprobabile?

Pentru o anumită perioadă de timp, începînd cu 30 noiembrie, lui Leancă i-a intrat în cap convingerea că este un fel de Dumnezeu local, un fel de, aşa cum am mai spus, tip providenţial trimis de Divinitate, ca să izbăvească acest popor, dar şi un mare jucător politic. După ce, ieri, logic, virtualul Guvern Leancă nu a fost investit de către Parlament, obţinînd doar 42 de voturi minoritare, avem convingerea că „animalul politic” Leancă va recurge la absolut toate mijloacele spre a-i şantaja sau convinge pe cei din PLDM, PD, PCRM sau PL că el trebuie să fie nominalizat, iarăşi, pentru o a duoa şi ultima candidatură la funcţia de premier.

Dacă se va întîmpla acest lucru, iar asta este deja o certitudine, după ce i-am ascultat declaraţiile de după ce a fost respins de Parlament, atunci vom avea proba sigură a cinismului, inconştienţei şi beţiei de Putere a acestui individ deja rupt de realitate! Unii oameni, mai creduli, pot cădea uşor în capcana aşa-zisei cuminţenii şi coerenţe în exprimare de care face paradă Leancă. Ceea ce nu ştiu, aceeaşi oameni, este faptul că Leancă a fost pregătit special astfel de către cadrele sovietice care l-au format special pentru „misiuni politice de perspectivă”!

Tot ieri, şeful său de partid, Vlad Filat, i-a demonstrat o solidaritate de care el nu a fost capabil, în spiritul solidarităţii europene. Filat s-a declarat susţinător necondiţionat al programului de guvernare „conceput” de Leancă, în pofida superficialităţilor şi virtualităţilor cuprinse în el, iar asta de dragul votării grabnice a unui Guvern care, indiferent de componenţa lui, ar fi fost, totuşi, proeuropean. Aceeaşi solidaritatea, însă, nu a manifestat-o şi Leancă, atunci cînd s-a dezis de familia europeană a PLDM şi s-a plasat de partea unui adversar politic al PPE în timpul alegerilor prezidenţiale din România, iar aici este vorba despre Victor Ponta, exponentul Stîngii politice româneşti.

Zilele ce vor urma, ne vom plasa, iarăşi, în spatele la tot felul de intrigi politice, la frustrările lui Leancă, care va lupta cu înverşunare spre a fi iarăşi nominalizat pentru candidatura la funcţia de premier, fără să priceapă, ca diplomat ce se pretinde a fi, cît de umilitor se poartă şi că, de fapt, este incompetent pentru o astfel de deminitate.

Leancă a fost votat de 42 de deputaţi liberal-democraţi şi democraţi. Cu o zi înainte, fusese la negocieri cu PCRM, la sediul acestui partid, de unde a ieşit destul de optimist. Bănuim că Leancă ar fi fost, totuşi, susţinut de comunişti, în Parlament, dacă, alaltăieri, cînd a fost la negocieri, la sediul PCRM, ar fi depus, din curtoazie diplomatică măcar, o floare la bustul lui Lenin din curtea sediului PCRM.

În încheiere,

vă ofer componenţa nominală a Guvernului propus de Leancă, ieri, şi care a fost respinsă de către Parlament. O facem pentru că, în zilele ce urmează, vom reveni asupra miniştrilor aleşi de Leancă, asupra compatibilităţii lor cu funcţiile pentru care au fost selectaţi de el pentru posturile respective, iar asta şi spre a vă face o idee despre capacităţile de „evaluator profesional” al unui om care îşi imaginează că s-a născut spre a fi un premier etern.

Astfel, candidaţii propuşi de Leancă pentru fotoliile de miniştri sînt:

Vicepremier, ministrul Economiei – Stephane Christophe Bride

Ministrul de Externe şi Integrării Europene – Natalia Gherman

Vicepremier pentru Reintegrare – Victor Osipov

Ministrul Finanţelor – Anatol Arapu

Ministrul Justiţiei – Vladimir Grosu

Ministrul Afacerilor Interne – Oleg Balan

Ministrul Apărării – Viorel Cibotaru

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor – Vasile Bîtcă

Ministrul Agriculturii – Ion Sula

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – Vasile Botnari

Ministrul Mediului – Sergiu Palihovici