Marea Piramidă a lui Cheops conține o enigmă despre care nici un istoric sau arheolog nu vrea să vorbească. Toți arheologii sunt de acord că structura piramidei este alcătuită din aproximativ 2.400.000 de blocuri de stîncă cu o greutate între 2 și 70 de tone. Fiecare dintre aceste blocuri de rocă a fost poziționat cu precizie absolută, deoarece piramida are o marjă de eroare de doar 1 centimetru la bază și doar 1 grad de aliniere spre Nord. Un rezultat similar se poate obține doar astăzi cu sisteme de construcție ghidate cu laser.

Dar nu precizia cu care a fost construită Marea Piramidă este impresionantă. Nici măcar nu vrem să cercetăm cum au fost transportate blocurile. În schimb, întrebarea este alta: cît le-a luat? De ce este aceasta „întrebarea tuturor întrebărilor”?

Dacă muncitorii egipteni ar putea tăia, transporta și plasa 1 bloc pe zi, ar fi durat exact 2.400.000 ani pentru construirea Marii Piramide, sau 6.575 ani pentru finalizarea acesteia. Aceasta înseamnă că piramida, programată pentru finalizare în jurul anului 2.500 î. Hr., ar fi început construcția cel puțin în 9.000 î. Hr. Dar, potrivit arheologilor, Marea Piramidă a fost construită în doar 10 ani, în jurul anului 2.500 î. Hr. Ce presupune această afirmație?

Pentru a putea fi construită în aproximativ 10 ani, după cum predă arheologia oficială, calculînd că lucrarea se face doar ziua și deci 10 ore pe zi, fiecare bloc al piramidei ar fi trebuit tăiat, transportat și amplasat la un ritm de minus 1 fiecare minut, sau unul la fiecare 60 de secunde aproximativ. 1 bloc x 60 minute x 10 ore x 365 zile x 10 ani = 2.190.000. Vă puteți imagina un grup de muncitori cu scule moi ca cuprul, care nici măcar nu știau de volan la acea vreme, tăind blocuri de 2 la 70 de tone, cărîndu-le în bușteni prin rampe și plasînd cîte 1 în fiecare minut fără oprire, în fiecare zi, în fiecare săptămînă, în fiecare lună, an timp de 10 ani? Sincer, mi-e greu.

Marea Piramidă de la Giza are o greutate enormă, probabil apropiindu-se sau depășind 6.000.000 de tone.

Este destul de ușor de imaginat că, sub o asemenea greutate, pămîntul de sub el s-ar fi putut prăbuși.

Nu sunt multe zone de pe Pămînt care să suporte o greutate atît de mare.

Dacă, de exemplu, această piramidă ar fi fost construită în Bangkok, terenul aluvial de dedesubt s-ar fi prăbușit în timp, provocînd o subsidență parțială în unele zone și avariind-o ireparabil.

Totuși, după mii de ani și în ciuda unor cutremure foarte violente care au lovit zona în trecut, Marea Piramidă nu pare să fi suferit o subsidență semnificativă.

În zilele noastre, fiecare arhitect include variabila „subsidenței” în design-urile sale.

Se fac studii geologice atente și calcule statice și este considerat acceptabil ca o clădire să sufere o subsidență de aproximativ 15 centimetri la fiecare 100 de ani.

Ei bine, pînă în prezent Marea Piramidă, în ciuda greutății sale incredibile, a suferit mai puțin de 1,5 centimetri de subsidență în cel puțin 5.000 de ani! Un rezultat aproape paranormal, care nu poate fi rezultatul întîmplării.

Cine a decis locul exact pentru construirea Marii Piramide știa exact ce face.

De asemenea, inginerii care au nivelat pămîntul sub piramidă au obținut o marjă de eroare de doar 1 centimetru în 230 metri.

Prin urmare, suspiciunea că geologii și inginerii „avansați” au lucrat în acea zonă devine destul de puternică.

Cu toate acestea, o civilizație cu mii de ani în urmă, abia ieșită din perioada neolitică, nu ar fi trebuit să aibă astfel de cunoștințe.

În teorie, muncitorii de la Giza au construit totul folosind doar dălți de cupru și bușteni de lemn, fără practic cunoștințe de geologie sau calcule statice.

Potrivit mai multor cercetători moderni, platoul Giza ar putea fi singurul loc din lume capabil să susțină greutatea Marii Piramide fără să se prăbușească.

Marea Piramidă a fost, fără îndoială, construită de oameni care au trăit acolo unde a fost găsită. Dar este destul de clar că perioada în care a fost construită, și poate chiar oamenii care au construit-o, nu sunt probabil ceea ce cred mulți oameni.

Sursa: Cătălin Ionuț Xifia