Increderea populatiei in institutiile sociale si politice: factor cheie al coeziunii sociale in Republica Moldova

Ideea de coeziune socială este unul din punctele forte ale Strategiei 2030, elaborată și aprobată de Guvernul Republicii Moldova (HG nr. 1083 din 8 noiembrie 2018). În același timp, Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană stipulează incluziunea socială, reducerea sărăciei, coeziunea socială, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții drept priorități în materie de politică socială. (Acordul de Asociere, cap. 3, art. 31 și art. 32, p. 22). Actualmente, cercetările sociologice desfășurate în republică măsoară nivelul de coeziune socială după parametrii apartenență, solidaritate, încredere, participare, incluziune și principalii indici privind dezvoltarea economică, socială și umană în societate.

În acest articol ne-am propus să studiem relația dintre coeziunea socială în Republica Moldova și nivelul deîncredere a populației în instituțiile sociale și politice.

 Astfel, cercetarea noastră a semnalat din nou un nivel scăzut al încrederii populației în diferite instituții sociale și politice. Studiul sociologic Vox Populi - noiembrie 2021 „Situația socioeconomică și politică din Republica Moldova după 100 de zile de activitate a Guvernului Gavriliță în opinia populației”iniţiat şi desfăşurat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova, a fost dedicat cercetării interdependenței proceselor economice, politice şi sociale în țară precum și a estimării încrederii populației în diferite instituții sociale și politice după investirea Guvernului PAS.

Cercetările de teren în cadrul sondajului de opinie au fost efectuate în bază de chestionar la domiciliul respondenților în perioada 11–20 noiembrie 2021 pe un eșantion de 1185 de respondenți din 89 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de + 3,0%.

Pe primele trei locuri în topul încrederii s-au plasat Biserica, Președintele ţării și mass media (Vezi Tabelul 1).  În Biserică au încredere, într-o măsură mai mare sau mai mică, 69% din respondenți (respectiv 33% și 36%). Nu au încredere deloc în ea 10% din cei intervievați. Ponderea persoanelor care nu au încredere în biserică este mai mare în grupul tinerilor de 18-24 ani, ONG-știlor și a angajaților din sectorul privat.

Pe locul doi s-a plasat Președintele țării. Au confirmat acest lucru 50% din respondenți, dintre care 17% au încredere totală, iar ceilalți 33% – într-o anumită măsură. Ponderea persoanelor care nu au încredere în Președintele țării este mai mare în grupul de vârstă 65+ani, rușilor și a persoanelor de altă naționalitate (găgăuz, bulgar), persoanelor cu studii primare și gimnaziale,  persoanelor de confesiune religioasă ortodoxă.

Pe locul trei, conform nivelului de încredere, se află presa: cred în formatorii de opinie publică 42% din cei intervievați (10% au încredere totală și 32% – într-o anumită măsură). Ponderea persoanelor care nu au încredere în mass media este mai mare în mediul tinerilor de 18-29 de ani, persoanelor cu studii superioare, persoanelor neangajate în câmpul muncii și a persoanelor din Chișinău.

 

 Tabelul 1. Încrederea populației în diferite instituții sociale și politice

 Câtă încredere aveți în… ?

(Câte un răspuns pe fiecare rând)

 

Foarte multă încredere

Oarecare încredere

Nu prea am încredere

Nu am deloc încredere

 

Nu ştiu/nu răspund

 

Total aprecieri pozitive

Rangul

Biserică

32,7

36,2

12,8

10,2

8,1

68,9

I

Președintele ţării

17,1

33,5

23,3

19,6

6,5

50,6

II

Mass media

9,7

32,1

29,9

19,8

8,5

41,8

III

Academia de Științe a Moldovei

10,6

29,7

35,9

4,1

19,7

40,3

IV

Primărie

11,9

27,2

34,4

18,4

8,1

39,1

V

Armată

9,8

28,0

27,9

22,4

11,9

37,8

VI

Guvern

9,5

25,4

27,2

29,3

8,6

34,9

VII

Poliție

5,6

27,1

35,2

21,6

10,5

32,7

VIII

Organizații internaţionale cu sediul în RM

4,2

24,9

27,8

25,8

17,3

29,1

IX

Comisia Electorală Centrală

4,8

22,7

31,3

29,3

11,9

27,5

X

Sindicate

7,5

16,3

33,3

29,5

13,4

23,8

XI

Sistemul bancar

1,7

20,8

39,5

27,3

10,7

22,5

XII

Organizații neguvernamentale

5,5

14,8

34,8

29,5

15,4

20,3

XIII

Parlament

1,9

16,9

37,3

35,4

8,5

18,8

XIV

Justiţie

0,8

17,1

32,2

40,1

9,8

17,9

XV

Partide politice

0,5

15,6

35,3

40,3

8,3

16,1

XVI

Patronate

0,9

13,3

38,8

34,1

12,9

14,2

XVII

 

Alte instituții sociale și politice: 41% din populație au încredere în Academia de Științe a Moldovei, 39% - în primăria din localitatea natală, 38% - în armată, 34% - în Guvern, 33% - în poliție, 29% - în organizațiile internaționale cu sediul în Republica Moldova,  28% – în Comisia Electorală Centrală, 23% - în Sindicate, 23% – în sistemul bancar, 20%  - în organizațiile neguvernamentale, 19% – în Parlamentul țării, 18% – în justiție, 16% – în partidele politice  și 14% - în Patronate.                                        

Pentru cercetarea noastră un interes deosebit prezintă indexul satisfacției populației vizavi de  activitatea diferitor instituții sociale și politice (Vezi Tabelul 2), care se calculează în felul următor:

 

Foarte multă încredere + Oarecare încredere     -   Nu am deloc încredere - Nu prea am încredere

                                                             2                                                                      2

Is =  ______________________________________________________________________________

                                         Volumul eșantionului -     Nu ştiu

 

Tabelul 2Indexul  satisfacției  (Is) față de instituțiile sociale și politice

 Câtă încredere aveți în… ?

(Câte un răspuns pe fiecare rând)

 

Total aprecieri pozitive

Rangul

Indexul de satisfacție

Rangul

Biserică

68,9

I

+0,0309

I

Preşedintele ţării

50,6

II

+0,0023

III

Mass media

41,8

III

-0,0083

IV

Academia de Științe a Moldovei

40,3

IV

+0,0036

II

Primărie

39,1

V

-0,0093

V

 Armată

37,8

VI

-0,0121

VII

 Guvern

34,9

VII

-0,0191

X

Poliţie

32,7

VIII

-0,0188

IX

Organizaţii internaţionale cu sediul în RM

29,1

IX

-0,0108

VI

Comisia Electorală Centrală

27,5

X

-0, 0168

VIII

Sindicate

23,8

XI

-0,0297

XI

Sistemul bancar

22,5

XII

-0,0330

XII

Organizaţii neguvernamentale

20,3

XIII

-0,0339

XIII

Parlament

18,8

XIV

-0,0403

XVI

Justiţie           

17,9

XV

- 0,0358

XIV

Partide politice

16,1

XVI

-0,0382

XV

 Patronate

14,2

XVII

-0,0435

XVII

 

Datele obținute în Tabelul 2 schimbă esențial rezultatele cercetării. Astfel,  primele trei locuri la capitolul încredere conform indicelui de satisfacție le împart biserica (+0,0309), Academia de Științe a Moldovei (+0,0036) și Preşedintele ţării (+0,0023).

Celelalte instituții sociale și politice au indexul de satisfacție negativ: mass media (-0,0083),  primăria din localitatea natală (-0,0093), organizațiile internaționale cu sediul în Republica Moldova (-0,0108), armată (-0,0121), Comisia Electorală Centrală (-0,0168), poliție (-0,0188), Guvern (-0,0191), sindicate (-0,0297), sistemul bancar (-0,0330), organizațiile neguvernamentale (-0,0339), justiție (- 0,0358), partidele politice (-0,0382), Parlamentul țării (-0,0403) și Patronate (-0,0435).

În conformitate cu datele Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova în perioada ianuarie 2020 – noiembrie 2021, încrederea populației a scăzut în următoarele instituții: Primărie : -5,4%; sindicate: -4,5%; Parlament - 3,7%; organizaţii neguvernamentale: -3,3%; Preşedintele ţării: -1,8% (Vezi tabelul 3).

 Dacă în unele instituții încrederea a scăzut simțitor, atunci în altele se atestă o creștere: Academia de Științe a Moldovei: +6,8%; Biserică: +3,6%; Guvern: +3,5%; organizaţii internaţionale cu sediul în RM: +3,3%; mass media: +2,9% și  sistemul bancar: +2,3%.

 

Tabelul 3. Comparația încrederii populației în instituții sociale și politice în perioada ianuarie 2020 – noiembrie 2021

 

Distribuția răspunsurilor cumulate „Foarte multă încredere” și „Oarecare încredere”

Deviereianuarie 2020 – noiembrie 2021

Instituția

ianuarie 2020

Rangul

noiembrie 2021

 

Rangul

 

1.Biserică

65,3

I

68,9

I

+3,6%

2.Preşedintele ţării

52,4

II

50,6

II

-1,8%

3.Primărie

44,5

III

39,1

V

-5,4%

4. Mass media

38,9

IV

41,8

III

+2,9%

5. Armată

37,7

V

37,8

VI

+0,1%

6.Academia de Științe a Moldovei

33,5

VI

40,3

IV

+6,8%

7.Poliţie

32,5

VII

32,7

VIII

+0,2%

8. Guvern

31,4

VIII

34,9

VII

+3,5%

9. Sindicate

28,3

IX

23,8

XI

-4,5%

10. Comisia Electorală Centrală

26,9

X

27,5

X

+0,6%

11.Organizaţii internaţionale cu sediul în RM

25,8

XI

29,1

IX

+3,3%

12. Organizaţii neguvernamentale

23,6

XII

20,3

XIII

-3,3%

13. Parlament

22,5

XIII

18,8

XIV

-        3,7%

14. Sistemul bancar

20,2

XIV

22,5

XII

+2,3%

15. Justiţie

17,3

XV

17,9

XV

+0,6%

16 .Partide politice

13,8

XVI

16,1

XVI

+2,3%

17. Patronate

11,7

XVII

14,2

XVII

+2,5%

Sursa: ASDM. Studiul sociologic Vox Populi - ianuarie 2020 „Anul 2019 în opinia populației din Republica Moldova”,  ianuarie 2020, n1=1187

ASDM. Studiul sociologic Vox Populi - noiembrie 2021 „Situația socioeconomică și politică din Republica Moldova după 100 de activitate a Guvernului Gavriliță în opinia populației”, noiembrie 2021, n2=1185

Scăderea simțitoare a încrederii în primăria locală cu 5,4% o explicăm prin faptul că în această perioadă ea n-a fost în stare să ajute oamenii nevoiași din comunități, să satisfacă cerințele populației din lipsă de mijloace financiare. Aici se cere o reformă profundă a APL, care în ultimă instanță ar contribui la dezvoltarea socioeconomica a regiunilor țării.

Creșterea  încrederii în Academia de Științe a Moldovei cu 7 puncte procentuale se datorează faptului că comunitatea științifică s-a implicat plenar în combaterea crizei pandemice și a dat dovadă nu doar de cunoștințe profunde în domeniul medicinii, dar și de un patriotism deosebit.

 În concluzie putem afirma că cetățenii moldoveni au un nivel scăzut de încredere nu doar   în instituțiile democrației reprezentative, cum ar fi parlamentul, justiția și partidele politice dar și un nivel destul de redus al coeziunii și solidarității sociale. Analiza secundară a datelor demonstrează cu prisosință faptul că în Republica Moldova criza pandemică a afectat substanțial gradul de încredere în instituțiile statului, nivelul coeziunii sociale și în general că populația are un nivel mai mare de încredere doar în membrii familiei, prieteni, colegi de lucru și vecini.

Spiritul de conexiune și solidaritate socială la nivel local și național poate fi dezvoltat doar prin stimularea și asigurarea unei guvernări în parteneriat cu cetățenii și asumarea de către aceștia a unor responsabilități concrete de dezvoltare comunitară, prin dezvoltarea parteneriatelor eficiente dintre autorități și societatea civilă în vederea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile.

Autor: Victor MOCANU, dr. în sociologie, Președinte ASDM

 

02.11.24 - 13:23
03.11.24 - 12:09
05.11.24 - 00:15
01.11.24 - 13:35
01.11.24 - 19:19
10.11.24 - 08:42
01.11.24 - 19:20
01.11.24 - 13:38
04.11.24 - 10:57
02.11.24 - 13:20
04.11.24 - 16:28
05.11.24 - 00:02
01.11.24 - 13:41
02.11.24 - 13:26
01.11.24 - 13:40