Analiza IPN: Se pare că tentativele conducerii Moldovei de a evita desfăşurarea referendumurilor în Găgăuzia nu s-au bucurat de succes. Cu toate acestea, evenimentele care se produc la sud promit să devină un început al noului dialog al autorităţii centrale cu regiunea. Ce fel de dialog? Aceasta depinde deja de concluziile făcute.

O misiune irealizabilă

În ziua de miercuri, 22 ianuarie, Comratul „în pregătiri de referendum” a fost vizitat de preşedintele Parlamentului, Igor Corman, şi primul ministru, Iurie Leancă. Primele persoane din ţară au participat la lucrările sesiunii speciale a Adunării Populare a Găgăuziei, în cadrul căreia, conform comunicatelor oficiale de presă, au examinat, de comun cu reprezentanţii administraţiei găgăuze, unele probleme actuale ale relaţiilor dintre Chişinău şi autonomia găgăuză. Te-ai mira dacă s-ar fi putut găsi vreo persoană care să fi avut dubii în privinţa faptului că prin formularea voalată cu privire la „problemele actuale” se avea în vedere o singură chestiune – cea cu privire la plebiscitele preconizate în regiune pentru 2 februaie, pe care conducerea ţării încearcă pe toate căile să nu le admită.

De altfel, după ziua de 22 ianuarie, despre tentativele autorităţilor moldoveneşti de a împiedica desfăşurarea referendumurilor din Găgăuzia s-ar putea vorbi deja la timpul trecut. După cum a demonstrat evoluţia de mai departe a evenimentelor, autorităţile autonomiei nu s-au dezis de intenţiile lor.

În perioada 23-26 ianuarie, în multe localităţi ale autonomiei au avut loc adunări ale cetăţenilor, consacrate pregătirilor pentru referendumuri. Primarii satelor, deputaţii Adunării Populare şi reprezentanţii Comitetului Executiv al Găgăuziei au dat asigurări celor adunaţi în sălile arhipline ale caselor de cultură că votarea pentru vectorul de dezvoltare externă şi dreptul autonomiei la autodeterminare externă va avea loc în orice condiţii. Başcanul Mihail Formuzal a confirmat şi el că totul „rămîne în vigoare”.

De aceea, dacă scopul vizitei din 22 ianuarie a delegaţiei sus-puse sosite la Comrat a fost de a face conducerea regiunii să renunţe la cele zămislite, se pare că misiunea aceasta a rămas nerealizată.

Cum au stins „incendiul” din Găgăuzia

De menţionat că sosirea domnilor Corman şi Leancă în capitala Găgăuziei a fost precedată de numeroase tentative ale Chişinăului de a stinge „incendiul” de la sud cu ajutorul mijloacelor obişnuite în acest caz. Prima reacţie a conducerii ţării a ţinut de hotărîrea instanţei de judecată a raionului Comrat, care la începutul lui ianuarie a adoptat hotărîrea de a anula hotărîrea APG cu privire la referendumuri. Atunci cînd acţiunea respectivă nu s-a soldat cu niciun rezultat şi deputaţii găgăuzi au declarat, că vor continua să execute hotărîrea adoptată de ei, pe treabă s-a pus Procuratura Generală, care a intentat un dosar penal în baza articolului „samavolnicie”, invitîndu-i pentru „discuţii” pe membrii Adunării Populare.

Ultima tentativă de a stopa pregătirile pentru desfăşurarea referendumurilor a devenit blocarea efectuării operaţiunilor oficiale, legate de activitatea CEC din Găgăuzia. Dar liderii găgăuzi au găsit ieşire şi din această situaţie – ei au anunţat o colectare de fonduri pentru referendum cu participarea întregului popor, care s-a bucurat de succes chiar a doua zi. Astfel, antreprenorul Yuri Iakubov, originar din Moldova, dar care la ora actuală domiciliază la Moscova, a anunţat despre disponibilitatea sa de a acoperi toate cheltuielile necesare din cont propriu. Mecenatul apărut peste noapte a declarat că este disponibil să scoată din propriul buzunar 940 mii de lei.

O menţiune aparte merită şi tentativa Chişinăului de a soluţiona chestiunile privind referendumurile pe „liniile de partid”, doar această hotărîre a fost votată de către toţi deputaţii Adunării Populare, inclusiv de către reprezentanţii PDM şi PDLM, care fac parte din coaliţia de guvernare. Dar şi această metodă de soluţionare a conflictului a eşuat. În timp ce liderii democraţilor şi ai liberal-democraţilor numeau în mod public iniţiativa conducerii găgăuze o depăşire a atribuţiilor şi o provocare, colegii lor din autonomie participau la mitinguri, în cadrul cărora îi îndemnau pe oameni să vină activ pe 2 februarie la sectoarele electorale.

Aluzii ambigue

Domnii Corman şi Leancă, evoluînd în faţa opiniei publice din Găgăuzia, au vorbit concludent despre iraţionalitatea acţiunilor conducerii autonomiei. Ei au adus argumente forte pentru ca autorităţile regionale să se asocieze eforturilor de integrare europeană ale Chişinăului. Au fost date, de asemenea, asigurări în dorinţa colaborării strînse cu Găgăuzia şi de a realiza pe teritoriul acesteia proiecte sociale şi de infrastructură. În sfîrşit, ei au respins în mod accesibil temerile găgăuzilor, care au constituit fundamentarea ideologică pentru propagarea referendumurilor.

Găgăuzii au salutat chiar cu aplauze unele momente din luarea de cuvînt a preşedintelui Parlamentului. Au fost întîmpinate cu însufleţire şi cuvintele rostite de premier. Împărtăşindu-şi impresiile de la această întîlnire, Mihail Formuzal a relatat ziariştilor, că el salută astfel de vizite şi speră la o dezvoltare a dialogului constructiv. A doua zi însă Comitetul Executiv, condus de başcan, a dat publicităţii datele cu privire la alocaţiile repartizate din bugetul de stat al Republicii Moldova raioanelor republicii pentru finanţarea cheltuielilor capitale în anul 2014. Conform acestor date, Găgăuzia ocupă locul 33 din 35 (înainte de Chişinău şi Bălţi) la volumul de alocaţii calculate pe cap de locuitor. Dacă unui locuitor al autonomiei i se repartizează 66 de lei, atunci locuitorilor, de exemplu, din raioanele Şoldăneşti sau Hînceşti - de 4-5 ori mai mult.

Care este sensul acestei aluzii care provoacă discuţii? Este posibil că autorităţile găgăuze au dat de înţeles că sosirea în atonomie a conducătorilor Parlamentului şi Guvernului Moldovei a constituit, în esenţă, o vizită a unei echipe de pompieri, căreia nu i-a rămas altceva decăt să constate că nimic nu mai poate fi salvat. Sau, din contra, această vizită a însemnat că o colaborare cu autonomia este, totuşi, posibilă, iar cifrele respective nu sînt decît o aluzie la cele de unde ar urma să înceapă dialogul. Principala chestiune ţine de strategia de acţiune, pe care o va adopta puterea centrală a Moldovei: va înăspri măsurile de restabilire a subordonării administrative în ţară sau va recunoaşte că găgăuzii au dreptate, acceptînd în continuare un sprijin susţinut al statului pentru regiune? Aşa sau altfel, referendumurile din Găgăuzia posedă o mare probabilitate de a deveni un imbold pentru a reformata relaţiile dintre Chişinău şi Comrat. Şi nu numai în sensul unei noi interpretări ideologice, dar şi din punctul de vedere al modificărilor juridice.

Veaceslav CRACIUN, IPN