Roada în hambare se înmulţeşte, producţia industrială sporeşte

Economia ţării a intrat sigur în toamnă. Nici semne de oboseală după o creştere de aproape 5 procente în prima jumătate a anului, de relaxare după un sezon al concediilor masive. Bunăoară, agricultorii caută să-şi elibereze cît ma curînd hambarele de grîne, care au dat cea mai mare roadă din ultimii zece ani, pentru a face loc recoltei de floarea soarelui, de porumb, care, la fel, a rodit din belşug. Din spusele unor fermieri, de exemplu, roada de floarea soarelui este de două ori mai mare decît anul trecut.

Nu cedează nici cealaltă componentă a sectorului de producere a economiei noastre, industria, dovadă că creşterea este una reală, palpabilă. Către începutul toamnei curente, volumul mărfurilor fabricate de întreprinderile din ţară a cunoscut o creştere de 6,3 procente faţă de perioada similară a anului trecut. Pentru comparaţie, am să amintesc că în ultima lună a verii de anul trecut industria ţării nu că nu-şi putea permite un anumit grad de stabilitate, ci, dimpotrivă, era în cădere, nu se ridica măcar la cotele anului anterior. Pe cînd, în august, curent, volumul producţiei industriale a crescut cu 5,4 procente. Aceasta, în timp ce anul trecut, acest indicator, exact în această lună, înregistrase o cădere tocmai de 5,4 procente!

Năpădită de comenzile mari de materiale de construcţie pentru ampla campanie de refacere a drumurilor ţării, pornită încă în primăvară, industria extractivă de abia reuşeşte să facă faţă cererii copleşitoare. Astfel, încît, vrînd-nevrînd, acest domeniu a devenit locomotiva creşterii industriei autohtone. În cele opt luni de la începutul anului, minele, carierile, care reprezintă industria extractivă, au livrat cu aproape 20 procente mai multă producţie faţă de perioada anului trecut. Adică, ritmul de creştere pe acest segment, anul acesta, s-a dovedit de 2,5 ori mai mare decît anul trecut.

Şi-a revenit şi industria alimentară, care în lipsa materiei prime generate de secetă, anul trecut era în descreştere, cu 0,1 la sută faţă de anul anterior. Aceasta nu doar a reuşit să se stabilizeze, ci, mai mult, s-a aflat după opt luni în creştere cu 7,3 procente. Este de remarcat că, în ciuda problemelor ce ţin de comercializarea pe pieţele externe, îndeosebi în cele de la Răsărit, întreprinderile autohtone care fabrică băuturile alcoolice distilate, şi-au suplimentat producţia cu peste 44 procente faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, înregistrînd cea mai mare creştere din ramura industriei.

Roada bogată de grîne din anul acesta a înviorat activitatea întreprinderilor din domeniul morăritului, de producere a amidonului. Producţia acestora s-a mărit cu mai bine de o treime, adică cu 34,2 procente. Practic, pe toate compartimentele industrie noastre am avut creşteri, cu excepţia producţiei de uleiuri vegetale şi animale, generată de insuficienţa de materie primă agricole afectată de condiţiile climaterice din anul trecut şi a celei de ape minerale, răcoritoare, pentru că şi astă vară a fost mai răcoare decît anul trecut.

Desigur, extinderea industriei ar fi putut să se măsoare şi la valoarea a două cifre, dacă sectorul energetic nu reducea cu 2,7 procente ritmul de creştere înregistrat de întreprinderile din domeniul extractiv şi de producere a mărfurilor alimentare şi industriale. De exemplu, din cauza costului înalt realizat de CET-uri, volumul de apă caldă şi de aburi livrat către consumatori, mai ce seamă celor casnici, a scăzut cu mai bine de 5 procente.

Revenirea sectorului de producere a contribuit la scoaterea din înţepeneală a altor domenii ale economiei ţării, precum sfera transporturilor. Bunăoară, roada abundentă de grîne din acest an a făcut ca pe calea ferată să fie transportate aproape 1 milion 600 mii de tone de cereale şi produse de panificaţie! Adică, mai bine de 40 procente din cele 3, 856 milioane de tone de încărcături care revin transportului feroviar al ţării în nouă luni de la începutul anului. De altminteri, acest tip de transport a fost unul dintre cele mai solicitate de către agenţii economici care activează în ţară, ceea ce a dus la creşterea volumului de încărcături transportate pe această cale de peste 30 procente.

În ansamblu, toate segmentele din această sferă a serviciilor din ţară, cu excepţia celui aerian, şi-au suplimentat cantitatea de încărcături transportate, astfel încît a fost cu putinţă sporirea volumul mărfurilor transportate cu 6 procente în nouă luni ale anului curent. Doar în prima lună a toamnei curente, septembrie, traficul total al acestora a crescut cu 32,2 procente!

Mai prost stăm cu transportarea pasagerilor. Atît transportul auto, cît şi cel feroviar se bucură de tot mai puţină atenţie din partea locuitorilor ţării noastre. De exemplu, numărul pasagerilor care au preferat să călătorească în tren a scăzut în opt luni cu aproape 7 procente. Deşi, în cazul transportului auto reducerea numărului de pasageri nu fost atît de gravă, totuna s-a văzut o scădere în proporţie de 1 la sută. Dar eventuala scumpire a biletelor, anunţată deja la autobuze şi microbuze pe rutele interurbane, ar putea provoca o şi mai mare scădere a numărului de pasageri care aleg să călătorească cu mijloacele de transport auto.

Vlad LOGHIN