CORUPŢIA AMENINŢĂ UNIUNEA EUROPEANĂ

Pierderile se ridică la un buget anual

Amploarea corupţiei în Uniunea Europeană depăşeşte orice imaginaţie. Din cauza acestui rău care se extinde pe continent economia UE sărăceşte cu 120 miliarde de euro, adică ceva mai puţin de bugetul ei.

Comisarul european pentru politică internă Cecilia Malmstrom avertizează că corupţia subminează încrederea în instituţiile democratice, lipseşte de resurse financiare economia reală, încurajează crima organizată. Un raport detaliat al Comisiei Europene arată că patru din 10 oameni de afaceri intervievaţi în cadrul unui sondaj susţin că acest flagel împiedică dezvoltarea businessului în Europa.

Cecilia Malmstrom a remarcat că atunci cînd se discută pe marginea acestui subiect în diferite state ale UE se crează impresia că corupţia este o problemă a altor ţări, că mită iau doar polticienii, businessmanii şi funcţionarii de peste hotare. Pe cînd, în realitate, evidenţiază comisarul european aceasta este o problemă exclusivă a UE. Potrivit spuselor acesteia, corupţia a afectat toate ţările UE, unele într-o măsură mai mică, altele în mod dominant. Bunăoară, în Suedia se înregistrează aproape cel mai scăzut nivel al corupţiei, pe cînd Italia este ţara cea mai afectată de acest flagel. Un imbold pentru extinderea crimei organizate a servit aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. Acum putem să-i înţelegem pe cetăţenii multor state europene de ce se opun extinderii UE pe seama ţărilor din Sud-Estul Europei.

Dar, în genere, mita şi evaziunea fiscală sînt fenomene destul de răspîndite în toate statele UE. De aceea, Comisia Europeană, adică Guvernul UE, vine cu recomandări concrete pentru fiecare ţară în ce priveşte combaterea corupţiei. Pentru unele se propune revizuirea sistemului de achiziţii publice, pentru altele se cere modificarea regulilor şi legilor privind finanţarea formaţiunilor politice. De asemenea, se relevă că şi organele administraţiei publice locale sînt afectate în mod serios de corupţie, din care cauză oamenii de afaceri dau mită funcţionarilor locali, iar cetăţenii achită plăţi ilegale pentru a beneficia de îngrijire medicală.

În unele state UE au fost adoptate legi adecvate de combatere a coruţiei, însă ele nu sînt aplicate totdeauna şi oriunde, constată Cecilia Malmstrom. Mai mult ca atît, acestea sînt ingnorate de multe ori, întrucît organelle de drept nu dispun de resursele necesare. În timp ce în alte state şi regiuni ale Europei pur şi simplu, nu se manifestă voinţa politică în vederea stîrpirii acestui fenomen negativ.

Potrivit rezultatelor a două sondaje realizate în statele UE, mai bine de 75 procente din cetăţenii acestora consideră că în ţările lor corupţia a luat o amploare destul de mare. Anul trecut, cel puţin 4 procente din locuitorii ţărilor UE au recunoscut că au fost nevoiţi să dea mită.

Vlad LOGHIN