Cu cîte kg. de orez, făină sau ulei se cumpără un vot şi cu cîţi bani un deputat?

Autor: Mihai CONŢIU

Modificarea Codului Electoral, prin introducerea sistemului mixt de votare – 51% de deputaţi pe liste de partid şi 49% aleşi în circumscripţii electorale –, este una din pietrele de moară atîrnate de picioarele actualei alianţe de guvernare. Tatonările, discuţiile şi contradicţiile privitoare la acest subiect ne pot rezerva surprize serioase în acest an electoral. Acest subiect poate zgudui serios coeziunea actualei coaliţii de guvernare, iar asta şi pentru ca, în final, să fie transformat într-o miză chiar agresivă pentru campania electorală.

Se ştie că, în an electoral, nu poate fi modificat Codul Electoral. Cu toate acestea, Partidul Democrat, în special vicepreşedintele Vlad Plahotniuc, autorul acestei iniţiative, a repus pe tapet necesitatea introducerii sistemului mixt de votare pentru următoarele alegeri parlamentare. Spre o eludare (ocolire) politică mai rafinată a legislaţiei, care nu permite modificarea Codului Electoral în anul în care sunt alegeri, PD a propus desfăşurarea acestora în luna Martie a anului 2015. Între timp, iniţiativa modificării Codului Electoral a fost trimisă spre expertizare Comisiei de la Veneţia, iar neavizarea acesteia este previzibilă. Culmea, iniţiativa respectivă nu a fost înregistrată în Parlamentul de la Chişinău, fiind expediată Comisiei de la Veneţia direct de Igor Corman.

Liniştea de dinaintea furtunii?

După ce discuţiile privitoare la modificarea Codului Electoral au fost reanimate, într-un interviu acordat postului de radio „Europa Liberă”, Vlad Filat, liderul PLDM, a spus că formaţiunea pe care o conduce va aştepta şi avizul Comisiei de la Veneţia, la sfîrşitul lunii Martie, precizînd însă că acesta nu va obliga neapărat şi adoptarea modificărilor în Codul Electoral. Filat a mai declarat: „Poziţia noastră este că Republica Moldova nu este pregătită pentru un asemenea sistem electoral.”

 „Republica Moldova trebuie să fie pregătită instituţional şi nu doar de această transformare. Noi ne dorim ca în campaniile electorale concurenţa să fie între idei, proiecte şi oameni. În nici un caz nu trebuie să fie determinat votul de bani sau de alte influenţe.”

De cealaltă parte, Vlad Plahotniuc, autorul iniţiativei, a notat pe Blogul său că „votul mixt nu este vital pentru Moldova, se poate şi fără el, iar dacă majoritatea decide să nu fie vot mixt, ne supunem majorităţii, cum e normal într-o democraţie”. Tot în acest context, dar contradictoriu, Plahotniuc, referindu-se la politicienii care contestă votul mixt, scrie: „Faptul că cei care contestă votul mixt au ales calea panicii în locul unei căi raţionale arată cît de disperaţi sînt unii să nu-şi piardă locul în Parlament, genul de oameni pentru care obţinerea unui nou mandat de deputat este vitală – în condiţiile în care altceva în viaţă poate nu ştiu să facă şi plasarea de către şeful lor pe liste de partid, după multiple linguşeli şi mostre de „devotament” faţă de şef, e singura lor şansă de supravieţuire.”

Demn de notat este şi faptul că Partidul Liberal Reformator s-a opus, la rîndu-i, introducerii sistemului mixt de votare. Ne aflăm sau nu în mijlocul unei linişti de dinaintea furtunii în politica de la Chişinău?

Votul mixt sau pe liste de partid?

În mod cert, ambele variante au carenţele de rigoare. Sistemul de votare pe liste de partid a fost deja îndelung rodat. Deficienţele acestuia sunt date şi de armata de deputaţi anonimi şi practic ineficienţi ajunşi în Parlament prin această modalitate. Aici, sigur, mai poate fi invocată şi decizia selectivă a conducerii partidului de a include în liste un nume sau altul.

Vorbind despre sistemul mixt de votare, deşi nu a fost exersat încă, îi putem anticipa lesne efectele negative, chiar periculoase pentru Moldova. În cazul nostru, consider că este aberant să facem trimiteri la „Germania, Estonia, Rusia, Ucraina, Romania, unde unii deputaţi sunt aleşi pe liste, alţii în circumscripții uninominale, sau în Italia unde ¾ se aleg prin metoda pluralității și ¼ pe liste”, după cum crede comentatorul politic Roman Mihăeş. Este un abuz democratic să comparăm Republica de Cumetri a Moldovei cu aceste state, indiferent de nivelul de corupţie din unele.

Raportîndu-ne strict la situaţia din Moldova, introducerea votului mixt, acum, în contextul parcursului european în care este angrenată ţara, ne-am putea pomeni cu nişte surprize de proporţii nemaivăzut de dăunătoare. Integrarea europeană a ţării a fost decisă şi trebuie împlinită de partide politice ferm angajate în acest proiect european.

Moldova nu are nevoie, acum şi în viitorul apropiat, să fie pusă în faţa imposibilităţii politice ca procesul de integrare europeană să nu fie finalizat din cauza unor deputaţi aleşi pe liste de circumscripţii din cauză că, vezi, Doamne, alegătorii lor direcţi de la Comrat, Bălţi, Edineţ, Vulcăneşti etc. le-au cerut să fie contra, pentru că vor în Uniunea Vamală.

Acum şi în viitorii patru ani, cel puţin, deputaţii partidelor pro-europene trebuie să fie la unison cu liderii lor de partid. Chiar dacă, să zicem, un deputat ales pe liste de circumscripţii este membru al PLDM sau PD, faptul că a fost ales direct de cetăţeni ar reprezenta pentru el o presupusă, de el, metodă rafinată de a se opune liderului de partid pro-european cu un vot împotrivă.

Despre ce nivel de maturitate politico-electorală a moldovenilor putem vorbi, în general, atîta vreme cît politicienii candidaţi la postul de deputat cumpără efectiv un vot cu sacoşe cu cîteva kg. de ulei, orez, făină etc. sau cu o sută, două sau trei de lei? De unde au candidaţii atîţi bani? Este vizibil faptul că în toate campaniile electorale se cheltuieşte mai mult decît se declară oficial! În aceste condiţii, care este preţul pe care-l va plăti un deputat celui care-i va finanţa campania electorală? Ştim cu toţii că de aici încep toate dubiile.

Ca să vă dau un exemplu, este suficient să-l amintim pe afaceristul moldo-rus Renato Usatîi, care, deocamdată, este un aventurier politic. Nu are nici un fel de activitate, experienţă sau cultură politică dovedite, nu are nici măcar vocaţie pro-europeană, dar aruncă, în stînga şi în dreapta, cu bani şi ajutoare şi are, culmea!, opinii politice cu privire la prezentul şi viitorul Moldovei! Realişti fiind, a venit parcă din neant ca să-i înveţe pe moldoveni care le este rostul. Din experienţă, ştim foarte bine cît rău pot aduce astfel de binefaceri. Dincolo de bucuria firească, dar meschină a celor ajutaţi de astfel de oameni, se află şi va fi tristeţea şi nenorocirea unei ţări.

Usatîi şi alţii ca el vor avea destui bani ca să „investească” în ei şi în alţii docili lor spre a ajunge în Parlament. În condiţiile votului pe liste de partid, totuşi, vor fi nevoiţi să se subordoneze statutului şi programului partidului în care se pot înscrie, indiferent cît de mult ar cotiza.

Regimul liberalizat de vize pentru călătoria moldovenilor în spaţiul UE a devenit deja o certitudine, la fel şi semnarea Tratatului de Asociere, ambele în prima jumătatea a anului 2014. Asta nu înseamnă că suntem deja în UE, ci doar oaspeţi care aşteaptă să li se ofere statutul de gazde. Pînă la această fază, partidele politice pro-europene au serios de muncă pentru îndeplinirea, aplicarea tuturor condiţiilor prin care putem deveni compatibili cu acest statut.

Acestea sunt priorităţile partidelor pro-europene, nu dispersarea coeziunii din interiorul lor prin introducerea votului mixt, care, în prima fază, ar semăna o ceaţă cumplită printre moldoveni. De această situaţie vor beneficia acei deputaţi aleşi în circumscripţii pentru o sacoşă cu alimente sau nişte bani, iar asta tocmai pentru că alegătorul nu mai este interesat pe cine şi ce reprezintă cu adevărat cel pe care-l votează.

Să nu uităm că Rusia se opune din răsputeri aderării R. Moldova la UE, că încă „mai are şanse” să-i blocheze parcursul european (Ucraina trebuia să semneze, nu să parafeze, ca Moldova, Tratatul de Asociere la Vilnius), că oricînd mai pot să apară moldoveni din Rusia în calitate de candidaţi la fotoliul de deputat, că, în virtuţile perspectivei europene a unei Moldove reîntregite, astfel de aspiranţi pot fi catapultaţi şi din Transnistria etc., etc.! Aşadar, introducerea în mare grabă a votului mixt este doar o bombă minuţios fabricată şi aruncată cu reavoinţă în calea cursului european al R. Moldova!