Hoţia creşte, nimeni nimic nu păţeşte

Folosirea aiurea, cu abateri de la lege a banilor publici în ţara noastră ia amploare. Mai rău, se dedau la cheltuieli fără socoteală a mijloacelor bugetare chiar şi acele autorităţile publice locale, instituţii de stat care deja au fost găsite vinovate de irosirea banilor statului. Astfel, potrivit unui studiu al centrului analitic independent Expert-Grup, care a fost făcut public zilele trecute, rezultă că după analiza a ultimelor 5 rapoarte din anul trecut ale Curţii de Conturi privind auditul bugetelor şi gestionării patrimoniului public s-a constatat o înrăutăţire în acest sens chiar în raioanele şi instituţiile publice care au fost controlate în cadrul unor acţiuni de audit efectuate în anii 2007-2008.

Doar în două raioane, Cantemir şi Nisporeni, după auditul anterior al Curţii de Conturi, au fost cheltuite cu abateri de la lege cam 400 milioane de lei. Cea mai mare risipă s-a admis la gestionarea, asigurarea integrităţii patrimoniului public, valoarea prejudiciului ridicîndu-se la 310 milioane de lei. Ca urmare a iregularităţilor comise în procesul de organizare a achiziţiilor publice de mărfuri, lucrări şi servicii, pagubele pricinuite bugetului de stat în ultimii 2 ani au crescut de aproape 90 de ori faţă de 2007-2008, cînd aceste două raioane au fost supuse unui audit de către Curtea de Conturi.

Astfel încît valoarea lucrărilor şi serviciilor achiziţionate în mod ilegal s-a ridicat la aproape 8 milioane de lei. Doar printr-o decizie dubioasă a Consiliului raional Nisporeni, rezultă din raportul respectiv al Curţii de Conturi, unui agent economic i s-a plătit 100 mii de lei, chipurile, pentru realizarea unor lucrări de proiectare a unei porţiuni de drum, fără să fi fost încheiat vreun contract în acest sens. Tot, în lipsa unui contract de executare a lucrărilor, primăria satului Grozeşti din acest raion a transferat unei firme aproape 120 mii de lei.

Încă în cadrul auditului din 2009, colaboratorii Curţii de Conturi au descoperit că primarul din Cantemir, încalcînd legislaţia privind remunerarea muncii, a stabilit salarii exagerate, premii nemeritate angajaţilor primăriei şi i-au indicat să-şi îndrepte propriile păcate. Însă, acesta sfîdînd recomandările respective, nu că nu a luat măsuri de respectare a legii, ci a continuat prin acţiunile sale ilegale să prejudicieze bugetul public. Doar pe parcursul anilor 2011-2012, conform dispoziţiilor acestuia, angajaţilor primăriei li s-au dat premii, contrar prevederilor legii, în valoare de 65 mii de lei.

După cum constată şi analiştii de la Expert-Grup, neregulile în ce priveşte remunerarea muncii poartă un caracter sistemic şi se regăsesc aproape în toate administraţiile publice locale. Ei susţin că doar în raionul Nisporeni valoarea plăţilor salariale achitate contrar prevederilor legii au crescut, potrivit ultimului raport al Curţii de Conturi, de 3ori faţă de 2007-2008, cînd a fost efectuat primul audit. Doar aparatul preşedintelui acestui raion şi primăria din Nisporeni au plătit ilegal salarii în sumă de aproape 330 mii de lei.

Nici în capitală nu se prea obişnuieşte să se ţină cont de recomandările Curţii de Conturi privind stoparea activităţilor de fituire a banilor publici. Expert-Grup susţine că, după ce această instituţie, în 2009, a efectuat un audit la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova(AŞM), care a scos în vileag numeroase abateri privind folosirea alocaţiilor din bugetul de stat, valoarea prejudiciului s-a ridicat la 300 milioane de lei.

De altminteri, ca şi în cazul celor două raioane, cele mai pierderi, aproape 235 milioane de lei, ţin de administrarea bunurilor aflate în gestiunea AŞM. Experţii arată că administraţia Academiei nu organizează o evidenţă strictă a bunurilor aflate în gestiune. Probabil, pentru a fi mai uşor de dosit aceste proprietăţi şi de a le da pierdute, ca mai apoi să fie furate. Multe dintre imobile şi terenuri nu sînt măcar înregistrate de organele cadastrale.

Doar din cauza ignorării prevederilor legii privind finanţarea proiectelor ştiinţifice, conducerea AŞM, în opinia Expert-Grup, se face vinovată de risipirea a peste 27 milioane lei, adică cu 1 milion de lei mai mult faţă de 2009, cînd Curtea de Conturi a făcut primul audit. Experţii au dedus din ultimul raport al Curţii de Conturi că alocaţiile din bugetul de stat acordate pentru activităţi de ştiinţă şi inovare sînt folosite, de fapt, pentru întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii AŞM. Mai simplu, banii acordaţi de stat pentru crearea unor noi tehnologii, pentru inovaţii, fără de care economia ţării nu poate să fie una competitivă, sînt cheltuiţi de dragul confortului actualei conduceri a AŞM. Mai face să ne mai mirăm după aceasta de ce ţara noastră ocupă unul din ultimele locuri în lume la capitolul inovaţii!

Cu toate că randamentul AŞM la capitolul inovaţii, tehnologii în domeniul economic scade pe an ce trece, „armata de savanţi” în ţara noastră creşte văzînd cu ochii. Din 2009 pînă 2012 cifra acestora s-a ridicat pînă la 3231 persoane, ceea ce a determinat creşteri de cheltuieli la capitolul salarizare. Oamenii de ştiinţă se plodesc în ţara noastră în progresie geometrică, dar efectul este aproape zero. Mai mult ca atît, din cauza lipsei unei politici clare, unice de remunerare a muncii, îndeosebi a conducerii Academiei, susţin cei de la Expert –Grup, s-au pierdut peste 14 milioane de lei din bugetul de stat.

În loc ca resursele financiare din Fondul Ecologic Naţional să fie îndreptate spre înverzirea plaiului nostru, pentru curăţirea apelor din rîurile, fîntînile şi izvoarele din ţară, după cum au cost concepute de către stat, acestea sînt folosite pentru mărirea veniturilor birocraţilor din aparatul Ministerului Mediului, constată Expert Grup. Potrivit acestei surse, Curtea de Conturi a descoperit că angajaţii din aparatul central al acestui minister au beneficiat de premii în valoare de 242,5 mii de lei, iar dacă în luăm în calcul şi contribuţiile sociale, medicale, atunci suma se ridică la aproape 307 mii lei, care au fost luaţi, ignorîndu-se prevederile legii, din Fondul Ecologic Naţional.

Experţii consideră drept ilegale, abuzive aceste sustrageri de bani din Fond, pentru că funcţionarii ministerului nu realizează măsuri de protecţie, pentru care destinaţie au fost prevăzute resursele financiare din Fondul Ecologic Naţional. Unde mai pui, că în cadrul primului audit din 208-2009, la care a fost supus Fondul Ecologic Naţional, Curtea de Conturi a avertizat asupra inadmisibilităţii folosirii resurselor bugetare destinate protecţiei mediului pentru premierea salariaţilor aparatului Ministerului Mediului. Însă, această recomandare a fost sfidată de actuala conducere a Ministerului respectiv şi a Fondului, încît mediul ambiant în ţara noastră a devenit tot atît de murdar ca şi veniturile birocraţilor de la Ministerul Mediului.

Dar cea mai mare risipă de bani publici din Fondul Ecologic de Stat, care se măsoară la peste 80 milioane de lei, s-a făcut în procesul de organizare a achiziţiilor publice, remarcă Expert-Grup. Dat fiind că acestea au fost desfăşurate pe „întuneric”, susţin experţii, bugetul ţării a suportat un prejudiciu de 70 milioane de lei.

Deci, vedem că Curtea de Conturi descoperă risipe de bani publici în mărime de zeci şi sute de milioane de lei, dar nici o persoană nu este trasă la răspundere. Dimpotrivă, cei care au fost arătaţi cu degetul o dată continuă să folosească banul statului cum le vine la socoteală. Aceasta, pentru că legea nu prevede măcar răspunderea administrativă pentru irosirea criminală a banului public, darmite pedeapsa cu închisoarea.

Vlad LOGHIN