Majoritatea animalelor consumate de oameni – vaci, găini și porci – sînt fie erbivore, fie omnivore. Nu veți vedea pe cineva făcînd grătare cu lei sau tigri.

De ce nu consumăm carne de carnivore

Unii oameni din diverse regiuni ale lumii consumă carne de animale carnivore. De exemplu, carnea de urs este apreciată în unele părți ale emisferei nordice, iar crocodilii și aligatorii sînt considerați delicatese în SUA, China, Etiopia și Australia.

În plus, mulți dintre peștii consumați de oameni sînt prădători care se hrănesc exclusiv cu alți pești.

Cu toate acestea, preferința generală este pentru animalele erbivore. Există mai multe ipoteze care explică acest fenomen, de la gustul mai puțin plăcut al cărnii carnivorelor pînă la interdicții religioase împărtășite de diferite culturi.

La fel ca oamenii, animalele trăiesc în contact cu numeroase microorganisme, unele inofensive, altele periculoase. În plus, carnivorele acumulează în organism nu doar proprii microbi și paraziți, ci și pe cei ai prăzii lor. Cu cît un prădător se află mai sus în lanțul trofic, cu atît riscul de a acumula agenți patogeni crește.

Acest fenomen este deja o problemă chiar și în cazul consumului de carne de erbivore – de exemplu, contaminarea cărnii de porc sau de pui cu bacterii precum Salmonella. În cazul superprădătorilor, care se află în vîrful lanțului trofic, riscurile sînt și mai mari.

Pe lîngă problemele de sănătate, carnea carnivorelor nu este apreciată din punct de vedere gustativ. Prădătorii tind să fie mai supli și mai musculoși decît prada lor, avînd mai puțin țesut adipos și fibre musculare mai groase. Din această cauză, carnea lor este mai tare și mai puțin aromată.

Un alt motiv important pentru care oamenii evită consumul de carnivore este ineficiența din punct de vedere ecologic și energetic. Creșterea animalelor pentru consum presupune deja un cost ridicat – de exemplu, producerea unui kilogram de carne de vită necesită peste 15.000 de litri de apă.

Dacă această carne ar fi folosită pentru hrănirea unui prădător, iar apoi oamenii ar consuma acel prădător, pierderea de energie ar fi și mai mare. Acest principiu este explicat de conceptul de „niveluri trofice” din biologie: cu cît un animal se află mai sus în lanțul trofic, cu atît consumă mai multă energie pentru a supraviețui.

Carnivorele necesită mai multe resurse decît erbivorele, iar acest lucru nu este doar ineficient, ci și costisitor.

Un alt aspect important este influența religiei. Atît iudaismul, cît și islamul interzic consumul anumitor prădători. Cultura joacă un rol esențial în modelarea dietei umane, iar în multe societăți consumul de carne de carnivore este un tabu puternic.

Toți acești factori – siguranța alimentară, gustul, costul de producție și influențele culturale – contribuie împreună la preferința pentru consumul de erbivore și la evitarea cărnii de prădători.

Sursa: atlas-geografic.net