Turcii votează Duminică în al doilea tur al alegerilor prezidențiale care ar putea duce la prelungirea domniei lui Tayyip Erdogan pentru al treilea deceniu și la o intensificare a politicii sale autoritare, scrie Reuters, informează mediafax.

Erdogan, în vîrstă de 69 de ani, a sfidat sondajele de opinie și a ieșit învingător, cu un avans de aproape cinci puncte față de rivalul său Kemal Kilicdaroglu, în primul tur de scrutin din 14 Mai. Dar nu a reușit să atingă pragul de 50% necesar pentru a evita un tur de scrutin, într-o cursă cu consecințe profunde pentru Turcia însăși și pentru geopolitica globală.

Rezultatul lui Erdogan, neașteptat de bune pe fondul unei crize profunde a costului vieții și o victorie în alegerile parlamentare pentru o coaliție formată din partidul său conservator AKP (AKP), cu rădăcini islamiste, din partidul naționalist MHP și din alte partide, l-au încurajat pe veteranul militant care spune că un vot pentru el este un vot pentru stabilitate.

Kilicdaroglu, în vîrstă de 74 de ani, este candidatul unei alianțe de opoziție formată din șase partide și conduce Partidul Republican al Poporului (CHP), creat de fondatorul Turciei, Mustafa Kemal Ataturk. Tabăra sa s-a străduit să recupereze impulsul după șocul de a fi rămas în urma lui Erdogan în primul tur.

Alegerile vor decide nu numai cine conduce Turcia, o țară membră NATO cu 85 de milioane de locuitori, ci și cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa după ce moneda sa s-a prăbușit la o zecime din valoarea sa față de dolar într-un deceniu, precum și forma politicii sale externe, în urma căreia Turcia a iritat Occidentul prin cultivarea legăturilor cu Rusia și cu statele din Golf.

Alegerile inițiale au arătat un sprijin mai mare decît se aștepta pentru naționalism – o forță puternică în politica turcă, care a fost înăsprită de ani de ostilități cu militanții kurzi, de o tentativă de lovitură de stat în 2016 și de afluxul a milioane de refugiați din Siria de cînd a început războiul acolo în 2011.

Turcia este cea mai mare gazdă de refugiați din lume, cu aproximativ 5 milioane de migranți, dintre care 3,3 milioane sunt sirieni, potrivit datelor Ministerului de Interne.

Candidatul de pe locul al treilea la alegerile prezidențiale și naționalistul de linie dură Sinan Ogan a declarat că l-a susținut pe Erdogan pe baza principiului „luptei neîncetate împotriva terorismului”, referindu-se la grupările pro-kurde. El a obținut 5,17% din voturi.

Un alt naționalist, Umit Ozdag, liderul Partidului Victoriei (ZP) anti-imigranți, a anunțat o înțelegere prin care a declarat sprijinul ZP pentru Kilicdaroglu, după ce acesta a declarat că va repatria imigranții. ZP a obținut 2,2% din voturi la alegerile parlamentare din această lună.

Un sondaj atent urmărit de către institutul de sondaje Konda pentru turul doi a plasat sprijinul pentru Erdogan la 52,7% și Kilicdaroglu la 47,3%, după distribuirea votanților indeciși. Sondajul a fost realizat în perioada 20-21 Mai, înainte ca Ogan și Ozdag să-și dezvăluie susținerile.

O altă cheie este modul în care vor vota kurzii din Turcia, în proporție de aproximativ o cincime din populație.

Partidul pro-kurd Partidul Democrat al Poporului (HDP) l-a susținut pe Kilicdaroglu în primul tur, dar, după ce acesta s-a îndreptat spre dreapta pentru a cîștiga voturi naționaliste, nu l-a numit în mod explicit și i-a îndemnat pe alegători să respingă mai degrabă „regimul unui singur om” al lui Erdogan, în turul doi.