ZECE CURIOZITATI DESPRE CAMPANIA ANTIALCOOLICA GORBACIOVISTA

Foto: O nuntă din restaurantele din Chişinău în perioada „legii seci”, 14 februarie 1987.Nuntaşii puteau servi o cantitate limitată de alcool. Arhivă privată

Viticultura şi vinificaţia constituie o branşă tradiţională în spaţiul pruto-nistrean. Această activitate s-a inserat profund în ocupaţia locuitorilor, marcînd un spirit sau modus vivendi. S-au articulat o serie de particularităţi derivate din produsul final al sectorului vitivinicol – consumul alcoolului: beatitudine, ospitalitate, spirit gospodăresc.

Un sumar excurs istoric relevă faptul că locuitorii interfluviului Prut-Nistru au practicat viticultura şi vinificaţia din cele mai vechi timpuri. În perioada anterioară Primului Război Mondial, Basarabia, considerată „Coasta de Azur a Rusiei”, furniza Imperiului Țarist 70% din producţia viticolă. În 1940, suprafaţa plantaţiilor viticole însuma 118 000 ha. La începutul anilor 1950, în RSS Moldovenească a început construcţia fabricilor de vinificaţie primară, cu o capacitate de prelucrare de 50, apoi 500 şi 1000 tone de struguri în 24 de ore. La mijlocul anilor 1960, industria vinicolă a Moldovei sovietice reprezenta cea mai dezvoltată ramură a economiei, acesteia revenindu-i 49% din volumul total al producţiei din industria alimentară. În anii 1981–1985, din cele 35 de ţări europene, sectorul vitivinicol al RSS Moldoveneşti ocupa al şaselea loc după suprafaţa viilor, recoltele globale şi produsele vinicole obţinute fiind devansate doar de Spania, Italia, Franţa, Portugalia şi România.

Acest curs firesc al vieţii cotidiene a fost perturbat de ingerinţa politicului, prin aşa-numita campanie antialcoolică gorbaciovistă, generată în urma iniţiativei liderilor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice de a defrişa plantaţiile viticole din URSS, inclusiv din RSS Moldovenească, legiferată la 17 mai 1985. Prin acest fenomen s-a creat un dezechilibru profund în societate, tradiţie şi natură. S-a format o dimensiune profundă în perimetrul comunităţii, generată de practicarea unei îndeletniciri trecute în ilegalitate, pe fundalul unor cutume şi al ingerinţei clasei politice într-o realitate continuă din viaţa autohtonilor.

1 copy.jpg

Promovarea campaniei antialcoolice sovietice prin timbre poştale

1. Iniţial, campania antialcolică a fost avizată pozitiv de circa 200 de colective mari de muncă din Uniunea Sovietică, acţiunea fiind susţinută şi de alcoolici, care nu conştientizau consecinţele acesteia. Dacă femeile sovietice susţineau aceste acţiuni, atunci bărbaţii – nu.

2. Pierderile financiare ale campaniei antialcoolice se estimează per ansamblu în Uniunea Sovietică la cifra de 150 de miliarde de ruble, dintre care RSS Moldoveneşti i-au revenit 4 miliarde de ruble. În pofida acţiunilort restrictive aplicate în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, la sfîrşitul deceniului nouă al secolului XX, RSS Moldovenească, avînd o suprafaţă de 0,15% şi 1,5% din populaţia URSS, furniza întregii Uniuni Sovietice 25% din vin, 25% din cantitatea necesară de fructe şi legume, 40% din tutun şi 10% din carne.

3. Experţii estimează că în unele zone ale spaţiului actual al Republici Moldova (zona codrilor, de exemplu), din cauza reliefului şi solurilor specifice, viticultura nu are alternativă în activitatea economică a populaţiei, prin urmare sistemul politic a lovit acerb în ocupaţiile tradiţionale ale sătenilor, modificînd, în mod implicit, şi mentalitatea acestora.

4. Măsurile restrictive de consum alcoolic au dus la aplicarea efectului psihologic „mărul interzis este cel mai gustos”, „concursul beţiei – cine primul se afumă”, cunoscutei „troika” – asocierea a trei consumatori pentru a cumpăra o sticlă de votcă. Ceremonialul nupţial a suferit modificări substanţiale. În mediul rural, organizatorii nunţilor duceau vinul la vecini, cărora nuntaşii îi tot făceau vizite în pîlcuri. Uneori vinul era mascat sub formă de ceai, fiind servit în mod deschis. Interpretul de muzică populară Nicolae Sulac (09.09.1936, Sadîc, Cahul – 08.04.2003, Chişinău) a dat o replică acidă măsurilor de prohibiţie a consumului de alcool în cadrul ritualului nupţial prin cuvintele „Moldovenii cum nu dai, n-au făcut nuntă cu ceai”.

10339705_866786313354181_6911131028060082182_n copy.png

Nicolae Sulac, prin intermediul muzicii populare, a adus critici aspre campaniei antialcoolice gorbacioviste

5. Se lupta cu flagelul alcoolismului şi prin metode artistice. Doctorul în studiul artelor Victoria Rocaciuc de la Academia de Ştiinţe a Moldovei vorbeşte despre faptul că se organizau expoziţii cu genericul „Predarea benevolă a aparatelor de făcut ţuică”. De altfel, expoziţia nu era o ficţiune artistică, ci una reală. I. Bulgari, preşedintele Comitetului Executiv al Sovietului Raional Floreşti, raporta că populaţia raionului a predat de bunăvoie 276 de aparate pentru prepararea basamacului. În total, în URSS, au fost colectate circa 300 000 aparate de preparat basamacul.

6. Politica gorbaciovistă malefică în domeniul vitivinicol şi-a lăsat amprenta şi în domeniul ştiinţei. La sfîrşitul anilor 1980 a fost editată „Enciclopedia viticulturii”, lucrare unicat în lume care, deşi a avut de suferit sub aspect conceptual, fiind cenzurată şi exclusă tematica privind vinificaţia şi tehnologiile pe motivul luptei cu alcoolismul, a fost distinsă cu Diploma Organizaţiei Internaţionale de Viticultură, cu sediul la Paris.

7. În pofida acţiunilor draconice de a distruge cultura materială şi spirituală derivată din sectorul vitivinicol, au fost operate diferite stratageme cu scopul de a contracara acţiunile autorităţilor: înlocuirea plantaţiilor vechi, necalitative cu altele noi şi de calitate, ameliorarea soiurilor, camuflarea spaţiilor de depozitarea produselor alcoolului etc.

8. Printre efectele secundare negative ale limitării produselor alcoolice pot fi enumerate: producerea surogatelor, intensificarea narcomaniei şi toxicomaniei, majorarea cazurilor de alcoolism, formarea „cozilor” la magazine pentru a procura alcool, fenomene cu impact funest asupra sănătăţii.

9. Printre efectele secundare pozitive ale campaniei antialcool se numără: reducerea mortalităţii cauzate de alcool (în această perioadă au murit cu 1,6 milioane oameni mai puţin decît anterior), creşterea demografică; copiii născuţi în această perioadă, în total 500 000, erau cu 8% mai sănătoşi decît cei născuţi anterior, s-a majorat cu 2,6 ani speranţa de viaţă, s-a redus numărul accidentelor rutiere şi a celor de la locul de muncă etc.

10. În linii generale, legea prohibiţiei consumului de alcool a fost recunoscută şi de către primul şi ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice, M. S. Gorbaciov, drept o mare eroare politică. El a afirmat că lupta cu alcoolismul trebuie efectuată moderat, dar nu prin metode violente.

Dr. Ion XENOFONTOV

2.jpg

Filimon Hămuraru. Predarea benevolă a aparatelor de făcut ţuică. 1985. Ulei, pînză. 60x81 cm (după Victoria Rocaciuc, Artele plastice din Republica Moldova în contextul sociocultural al anilor 1940-2000, Chişinău, „Bons Offices” SRL, Editura Atelier, 2011, pp. 45-46)

Socialmai mult
11.12.18 - 11:54
11.12.18 - 11:53
10.12.18 - 17:13
10.12.18 - 17:12
10.12.18 - 17:11
10.12.18 - 15:25
10.12.18 - 12:09
08.12.18 - 20:28
08.12.18 - 16:06
08.12.18 - 16:04
07.12.18 - 18:32
07.12.18 - 18:25
07.12.18 - 12:36
06.12.18 - 17:27
06.12.18 - 17:25
06.12.18 - 17:31
06.12.18 - 11:25
05.12.18 - 19:37
05.12.18 - 19:36
05.12.18 - 16:02