Dezamăgire şi frică faţă de integrarea eurasiatică în spaţiul post-sovietic

Autor: Vlad LOGHIN

Mai deunăzi, un analist politic de la Chişinău s-a exprimat, ca mai apoi să fie preluat de mass-media din Rusia, cam în sensul că atît integrarea europeană, cît şi cea eurasiatică este o şarlatanie, că lumea este nemulţumită atît în cadrul comunităţii europene, cît şi în uniunea vamală. Nu aş fi de acord cu dînsul. Da, este adevărat, după ce aproape un an şi jumătate Uniunea Europeană s-a aflat în recesiune, era de aşteptat ca între statele membre, cu economiile în cădere, să existe divergenţe în ce priveşte înţelegerea problemelor care au condus la declinul economic, soluţiile şi mijloacele de ieşire din impas. Dar, iată că acum două luni s-a anunţat oficial că UE a depăşit recesiunea şi sentimentul de nemulţumire a început să se împrăştie.

Dimpotrivă, în ţările ce formează Comunitatea Statelor Independente valul de critici faţă de perspectivele integrării eurasiatice, faţă de situaţia existentă din uniunea vamală, temelia uniunii eurasiatice, a crescut în mod simţitor. Tonul l-a dat preşedintele belarus, Alexandr Lukaşenko, unul dintre fondatorii Uniunii Vamale şi animator al Uniunii Eurasiatice. Acesta a criticat Uniunea Vamală, dar mai ales Rusia, pentru că , în opinia lui “a minţit Belarusul". Liderul de la Minsk a spus că Uniunea Vamală nu este funcţională, iar Rusia nu-şi onorează promisiunile făcute la lansarea acestui proiect şi că "există ordin de a nu permite accesul Belarusului pe piaţa Rusiei".

Oare, după asemenea declaraţii tari ale preşedintelui Belarus, mare prieten al Rusiei, înflăcărat adept al integrării eurasiatice, se va mai găsi vreun conducător de stat, vreo guvernare ce ţine la ţara sa, care să se lase ademenită de îndemnurile mieroase de integrare eurasiatică, de vorbele spumoase ale liderilor de la Moscova privind tratamentul egal între viitorii membrii ai uniunii de la Est?

Mai grav, mass-media din spaţiul post-sovietic vin să întărească declaraţiile lui Lukaşenco. Bunăoară, ziarul "День", Ucraina, confirmă că uniunea vamală scîrţie rău, asemenea unei rable vechi de corabie prinsă de uragan în largul oceanului. Statele-membre ale acestei organizaţii, Belarus şi Kazahstan, potrivit acestei publicaţii, caută să se depărteze cît mai mult de Rusia. Scandalurile în cadrul uniunii vamale ţin lanţ. Iar, Belarus, în genere, a devenit veriga slabă a acestui triunghi. Economia ei cade în mod vertiginos. Ea se ţine mai mult pe dotaţiile de stat. Mărfurile fabricate de întreprinderile beloruse sînt de o calitate proastă, din care cauză nu au căutare pe piaţa externă. Şi chiar dacă se produc anumite mărfuri, de o calitate acceptabilă, acestea se confruntă în cadrul uniunii vamale cu o mulţime de bariere, restricţii impuse de Rusia.

Publicaţia "День" evidenţiază că Lucaşenko conta foarte mult pe preţurile mici ale resurselor energetice livrate de Rusia, drept plată pentru aderarea la uniunea vamală, însă Moscova l-a frăierit. Experţii sînt de părere că înregimentarea economiei beloruse în uniunea vamală ar putea însemna, de fapt, prăbuşirea ei. Economistul belorus Leonid Zaiko a scris în «Независимaя газетa», ce apare la Moscova, că instituirea Uniunii Vamale a fost o mare greşeală. Exporturile beloruse au scăzut cu 25 procente.

Jurnaliştii de la „Unian”, un alt segment mass-media din Ucraina, sugerează că, în viziunea Kremlinului, Uniunea Vamală trebuie să întruchipeze o uniune închegată „a republicilor sovietice”, cu ajutorul cărora „fratele mai mare” să construiască un lagăr puternic pentru a lupta împotriva Occidentului. Numai că acest „tot întreg” nicidecum nu-şi poate face apariţia.

Între timp, reprezentanţii businessului din ţările-membre ale uniunii vamale declară sus şi tare că firmele mici nu au nevoie de această uniune, iar companiile mari nu pot sesiza avantajele integrării în această organizaţie. Potrivit lor, mecanismele de lucru ale uniunii vamale sînt convenabile doar pentru coloşii giganţi care fac afaceri cu petrolul, gaze naturale, cereale, metale. Ar reieşi, conchide „Unian”, uniunea vamală favorizează doar agenţii economici din Rusia. Din aceste considerente, spun jurnaliştii acestei publicaţii, multe state, foste republice sovietice, nu se grăbesc să adere la uniunea vamală, uniunea eurasiatică. Stă pe gînduri Kîrgîzstanul. În afară de Ucraina, nu se grăbeşte nici Moldova, Tadjikistanul, Azerbaidjanul, Armenia.

Unele ţări, mai specifică publicaţia de la Kiev, nu se prea reped să intre în uniunea vamală şi din cauza conflictelor interne din cadrul acestei organizaţii, cum ar fi problema cosmodromului Baikonur, preţurilor la automobile, la benzină şi gaze, livrărilor de petrol şi multe alte. Tensiunea relaţiilor dificile dintre statele uniunii vamale este alimentată de un teren fertil. Or, potrivit „Unian”, uniunea vamală este o organizaţie închisă, regulamentul de funcţionare a acesteia nu este racordat la standardele internaţionale, nu corespunde spiritului european. Adică, conduc spre impas. Dar, cel mai important, avertizează „Unian”, perspectivele economice ale membrilor uniunii vamale sînt foarte limitate. Aderînd la această organizaţie, orice ţară riscă o economie cu un nivel scăzut al competitivităţii.

Mass-media din Kîrgîzstan, în genere, nici vrea să audă de uniunea vamală. Astfel, „Gezitter.org”, dă această organizaţie drept o diversiune împotriva kirghizilor. În opinia jurnaliştilor din această ţară, uniunea vamală trebuie privită nu doar din perspective economice, ci şi din considerente morale, spirituale, prin prisma valorilor democratice, ale libertăţii. Ei se întreabă, bunăoară, de ce în Rusia nimeni nu este pedepsit pentru că se declară public „Rusia pentru ruşi”, de ce migranţii kirghizi sînt nevoiţi să se adăpostească în localităţile ruseşti cîte 20 persoane în încăperi de 12 metri pătraţi. De ce Rusia l-a adăpostit pe primul preşedinte kirghiz care a furat ţara? La fel, ei cer socoteală Belarusului, care a oferit azil altui preşedinte kîrgîz , care, de asemenea a prădat ţara lor.

Nici, Kazahstanul, în opinia Gezitter.org, nu poate să fie un prieten bun al kirghizilor, atîta vreme ce adăposteşte pungaşii care au risipit averile statului kirghiz, nu admite pe pieţele lui carnea de vită din Kîrgîstan, iar kirghizii sînt alungaţi de pe pieţele acestei ţări. După un asemenea tratament umilitor, constată Gezitter.org, nu-ţi mai vine să crezi că în cadrul uniunii vamale, eurasiatice mai există loc şi şansă pentru prosperarea unui popor.