Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.

Datele disponibile arată că nivelul de educație variază considerabil în Europa. Aproape o treime dintre persoanele cu vîrste între 25 și 74 de ani din Uniunea Europeană au o diplomă de învățămînt superior, dar acest procent diferă în funcție de țară. Eurostat clasifică nivelurile educaționale în scăzut, mediu și înalt, iar în 2022, 31,8% dintre persoanele cu vîrste între 25 și 74 de ani din UE aveau un nivel de educație superior, relatează Euronews. 

Însă, doar 17,4% dintre români aveau studii superioare în 2022, potrivit Eurostat. Irlanda are în schimb aproape jumătate din populație cu studii superioare. 

Concret, în România, 17,4% dintre adulții cu vîrste cuprinse între 25 și 74 de ani aveau studii superioare, puțin peste 60% aveau studii medii, iar aproape 22% nu aveau nici măcar studii liceale. 

Nivelurile educaționale sunt definite ca fiind scăzute (mai puțin de liceu), medii (liceu) sau înalte (studii universitare). 

În țările nordice și baltice, procentul absolvenților de învățămînt superior a fost peste media UE. Suedia și Norvegia au avut peste 45% absolvenți de învățămînt superior, iar în Letonia procentul a fost de 44%. Alte țări din regiune au avut, de asemenea, procente mai mari decît media UE în ceea ce privește absolvenții de învățămînt superior. 

În Regatul Unit, 43,5% dintre persoanele cu vîrste cuprinse între 25 și 74 de ani aveau studii superioare, un procent mai ridicat decît cel al celor "patru mari" țări din UE. Franța a avut cea mai mare pondere dintre acestea, cu 38,2%, urmată de Spania, cu 38%. 

Pe de altă parte, după România, Italia a înregistrat cea mai mică pondere a absolvenților de învățămînt superior, cu doar 18,5%. Germania a avut, de asemenea, un procent ușor sub media UE, de 31,5%. 

În patru țări din UE, peste 40% dintre locuitori aveau doar studii inferioare. În timp ce ponderea populației cu studii superioare a fost semnificativ mai mică în țările candidate la UE. Turcia a avut de departe cea mai mare pondere a populației cu un nivel de educație scăzut, unde două treimi (61,8%) aveau un nivel de educație mai mic decît cel secundar. 

Această cifră a fost, de asemenea, sub 40% în patru țări UE, și anume Portugalia, Italia, Malta și Spania. 

Datele Eurostat subliniază că ponderea absolvenților de învățămînt terțiar în rîndul tinerilor din Europa crește semnificativ. În 2022, peste două cincimi din populația UE cu vîrste între 25 și 34 de ani aveau o diplomă de învățămînt superior, cu variații notabile între țări.  

În 2022, 42% din populația UE cu vîrste cuprinse între 25 și 34 de ani avea o diplomă de învățămînt superior. Acesta a variat de la 24,7% în România la 62,3% în Irlanda. 

În UE, ponderea persoanelor cu vîrste cuprinse între 25 și 74 de ani cu studii superioare a fost în continuă dezvoltare. Aceasta a crescut de la 19,1% în 2004 la 31,8% în 2022. 

În cele 35 de țări europene cu date disponibile, femeile în vîrstă de 25-34 de ani au avut o proporție mai mare de absolvenți de învățămînt superior decît bărbații.

În 2022, media femeilor cu studii superioare a fost de 47,6%, comparativ cu 36,5% pentru bărbați. Diferența de gen a fost mai accentuată în țările nordice și baltice, cu excepția Finlandei, unde Islanda, Slovenia și Slovacia au avut cele mai mari discrepanțe. În contrast, Turcia, Elveția și Germania au înregistrat cel mai mic decalaj între sexe, indicînd proporții apropiate de absolvenți de învățămînt superior pentru femei și bărbați. 

În România, 28,4% dintre femeile cu vîrste cuprinse între 25 și 34 de ani aveau studii universitare, în timp ce doar 21% dintre bărbații din această grupă de vîrstă aveau studii superioare.

Învățarea pe tot parcursul vieții este esențială pentru actualizarea competențelor și cunoștințelor. Potrivit Eurostat, aceasta acoperă toate formele de educație și formare, indiferent dacă sunt formale, non-formale sau informale, cu scopul de a îmbunătăți aptitudinile participanților.

În 2022, 11,9% dintre persoanele cu vîrste cuprinse între 25 și 64 de ani din UE au participat la activități de educație sau formare în ultimele 4 săptămîni, cifra variind de la 1,7% în Bulgaria la 36,2% în Suedia. Deși învățarea adulților a fost mai răspîndită în țările nordice, țările din Balcani au înregistrat proporții mai mici în comparație cu media UE.

În România, doar 5,4% dintre adulți au participat la cursuri de formare, arată datele Eurostat din 2022.