Conflict ce ar putea distruge economia globală

Autor: Vlad LOGHIN

Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, s-a arătat îngrijorată de posibilele conflicte la nivel global. Aceasta în situaţia în care  echilibrul de putere s-a mutat dinspre economiile avansate spre pieţele emergente, care vor genera doua treimi din producţia globală în următorul deceniu, de la jumătate în prezent, relatează Telegraph.

"Într-o astfel de lume ar putea fi mult mai dificil să obţii un consens de importanţă globală", a spus Lagarde. Or, în timp ce o integrare financiară mai puternică a ajutat economia globală, criza financiară din 2008 a demonstrat că ţările se pot prăbuşi ca într-un joc de domino daca nu cooperează . Tocmai un pachet de stimuli financiari de 1 miliard de euro adoptat în 2009 de G20, grupul al celor mai dezvoltate state de pe glob, a salvat lumea de la colaps, a adăugat Lagarde. "Cînd legăturile sînt profunde, ele devin greu de desfăcut. Canalele care aduc convergenţa pot aduce şi contagiune", a afirmat şefa FMI. De asemenea, migraţia în masă pentru a acoperi deficitele de forţă de muncă din ţările avansate ar ajuta la reducerea unor presiuni, însă ar putea, în acelaşi timp, să "inflameze tensiunile", a mai precizat Lagarde.

Neliniştea şefei FMI este provocată de situaţia îngrijorătoare din economiile ţărilor în curs de dezvoltare, îndeosebi din grupul BRIC (Brazilia , Rusia, India şi China), care a fost liderul creşterii economice în primii ani după criza din 2008. Potrivit publicaţiei londoneze The Financial Times, în primii zece ani ai acestui secol, cînd aurul s-a scumpit văzînd cu ochii, investitorii străini s-au îndreptat spre pieţele ţărilor în curs dezvoltare, precum Brazilia, pentru a evita problemele cu care se confrunta zona euro şi a obţine profituri mari . Dar, totul are un început şi un sfîrşit. Vara trecută, rechinii din lumea capitalului mondial au simţit că ceva nu e în regulă şi, drept urmare, s-a declanşat un exod  al investiţiilor din economiile ţărilor în curs de dezvoltare. Astfel încît, către finele lunii trecute, într-o singură săptămînă, s-au „evaporat” de pe pieţele emergente aproape 6 miliarde de dolari SUA, cel mai mare exod al capitalului din lume în ultimii trei ani.

„Febra” economiilor din ţările în curs de dezvoltare, îndeosebi din Asia şi Africa, este menţinută de doi factori, potrivit The Financial Times. Mai întîi de toate, se vorbeşte de tendinţa Chinei de a-şi ajusta economia pe calea renunţării la investiţii, ceea ce afectează exportatorii. Mai apoi, se indică asupra faptului micşorări cantităţii de bani în numerar ca urmare a deciziei băncii centrale a SUA de a opri maşina de tipărit dolari.

În aceste condiţii, mulţi se întreabă dacă nu cumva criza din ţările în curs de dezvoltare se va extinde şi asupra celor mai dezvoltate economii. Cu atît mai mult cu cît unii experţi afirmă că există motiv pentru nelinişte. Totuşi, se susţine că o contaminare de proporţie a economiilor dezvoltate de către cele ale ţărilor în curs de dezvoltare nu ar trebui să se producă. Drept argument se invocă faptul că legăturile dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare sînt încă destul de slabe. În acelaşi timp, se spune că cererea pe pieţele Americii Latine, Asiei faţă de mărfurile fabricate în ţările din zona euro, în SUA, Japonia va scădea şi, în consecinţă, va afecta procesul de relansare în regiunile respective care tocmai a început.

Dar nu acesta este cel mai mare pericol pentru economiile dezvoltate, pentru că valoarea exporturilor cu destinaţia pieţele în curs de  dezvoltare reprezintă o pondere nesemnificativă din Produsul Intern Brut al statelor dezvoltate. Mai serios pare riscul epidemiei financiare. Deoarece, una dintre principalele lecţii pe care ni le-a dat ultima criza financiară mondială este că dacă a izbucnit panica pe piaţă, este greu de presupus cînd aceasta  va dispărea. Revenirea lentă a economiilor dezvoltate, mai cu seamă instabilitatea lor, întăreşte argumentele în favoarea prudenţei. Desigur, există semnale ce alimentează şi o stare de optimism. Bunăoară, economia SUA a înregistrat o creştere neaşteptat de bună, de 3,2 procente. Nu rămîn în urmă nici Marea Britanie, Japonia. În schimb, zona euro îşi revine greu. Principalele probleme ale continentului european sînt încă şomajul foarte înalt şi deflaţia, adică scăderea preţurilor care periclitează creşterea veniturilor publice.

Tensiunile dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltate sînt alimentate de decizia băncii centrale a SUA, trezoreria federală, de a limita cantităţile de lichidităţi. Aceasta a pornit politicile de normalizare a ratelor de creditare care va afecta întreaga planetă. În atare situaţie, şeful Băncii de rezerve a Indiei, una dintre ţările afectate de exodul de capital străin, a îndemnat principalele puteri din lume care tipăresc bani să colaboreze cît mai amplu, mai profund.

Noul conducător al Trezoreriei federale americane, banca centrală a SUA, care tocmai a intrat în exerciţiul funcţiunii, în opinia The Financial Times, ar trebui să pornească dialogul cu omologii lui din ţările în curs de dezvoltare, pentru a fi atenuat impactul negativ al măsurilor întreprinse de banca centrală a SUA. Oricum, dialogul respectiv nu va fi suficient, constată publicaţia, şi pentru a atrage investiţiile străine pe pieţele lor, guvernele ţărilor în curs de dezvoltare trebuie să aplice reforme care să asigure condiţii atractive pentru capitalul internaţional.