ÎNCONDEIEREA OUĂLOR, ARTĂ ŞI TRADIŢIE

Din cele mai vechi timpuri, ouăle au fost considerate un simbol al primăverii, sugerînd renaşterea naturii, dar şi a omului, precum şi Învierea lui Iisus.

Culori şi simboluri

Popoarele din sud-estul Europei vopsesc ouă roşii, culoarea sîngelui lui Hristos, pe cînd în occident se folosesc nuanţe vii, care simbolizează trezirea naturii la viaţă.

Încondeierea ouălor de Paşti se poate realiza prin simpla colorare sau prin scriere cu ceară de albine, topită şi înnegrită cu cărbune. În trecut, pînă la descoperirea coloranţilor chimici, culorile se obţineau prin fierberea anumitor părţi ale plantelor folosite şi pentru vopsirea lînei: pentru roşu – coaja de ceapă roşie, frunza de bujor, coaja şi frunzele de măr dulce; pentru verde – frunze de nuc, coaja de arin, menta, frunzele de mesteacăn sau secara de primăvară, coaja şi mugurii de măr pădureţ, floarea-soarelui; maro şi negru – coaja verde sau frunze de nuc, coaja şi fructe de arin; galben – flori de ceapă, coajă de mălin, de lemn pădureţ sau de lemnul-cîinelui, coaja de măr sau flori galbene; albastru – flori de viorele. Culorile vii în care sînt vopsite ouăle sugerează primăvara şi lumina soarelui. În schimb, culoarea roşie este simbolul sîngelui lui Iisus.

Roşu – simbolizează sîngele, soarele, forţa, focul, dragostea şi bucuria de viaţă.

Negru – absolutism, statornicie, eternitate.

Galben – lumină, tinereţe, fericire, recoltă, ospitalitate.

Verde – reînnoirea naturii, prospeţime, rodnicie, speranţă.

Albastru – cer, sănătate, vitalitate, calm, linişte, libertate, pace.

Violet – stăpînire de sine, răbdare, încredere în dreptate, mister, bogăţie.

Tehnica încondeiatului

Ouăle folosite trebuie să aibă coaja de culoarea albă, suprafaţa netedă şi să fie proaspete. Există două posibilităţi de pregătire a oului pentru încondeiere: fierberea anterioară pentru cele care urmează a fi consumate sau golirea, pentru ouăle ornamentale.

Încondeierea se începe cu împărţirea cîmpurilor ornamentale, prin trasarea unor linii cu ceară neagră. Oul este introdus apoi în culoarea pregătită dinainte. Dacă dorim să avem ouă policrome, ele trebuie cufundate succesiv, în culori din ce în ce mai închise. La finalul operaţiunii, oul se usucă prin apropierea de o sursă de căldură, se şterge cu o cîrpă, apoi se unge cu ulei, pentru a-i conferi strălucire.

Motive

Motivele sînt numeroase, variate, diferenţiindu-se şi în funcţie de zona geografică, dar şi de imaginaţia încondeietorului. Un lucru este cert: ornamentaţia oului transmite o multitudine de sentimente: bucurie, încîntare, uimire sau smerenie.

Motive geometrice: linia dreaptă verticală pentru viaţă, linia dreaptă orizontală pentru moarte, 
linia dublă dreaptă pentru eternitate, linia cu dreptunghiuri – simbol al gîndirii şi cunoaşterii, linia ondulată – simbol al apei şi al purificării.

Motive cosmice: soarele (simbol al primăverii, al luminii şi al dragostei de viaţă), steaua cu patru sau opt braţe.

Motive sociale şi agricole: cîrligul, sapa, furca, suveicile, grebla, fierul plugului, lopata.

Motive fitomorfe: garoafă, ghiocei, panseluţe, trifoi, spic de grîu, ferigi, frunză de brad, ghindă.

Motive zoomorfe: albină, broască, porumbel, oaie, melc, peşte, cuc, şarpe.

Motive antropomorfe (destul de rare): scene sugerînd ocupaţiile, ciobanul cîntînd la fluier.

Motive religioase: crucea, scena Învierii, mănăstirea, desagii, calea rătăcită, crucea Paştilor.

Obiceiuri la alte popoare

Polonia

Ouăle se încondeiază în timpul primăverii, de la jumătatea postului pînă în Duminica Floriilor sau pînă la Înălţare.

În credinţa poporului polonez, oul încondeiat simbolizează învierea naturii, renaşterea ei, are puteri purificatoare şi apără de duhurile rele, iar culorile şi desenele ornamentale amplifică puterile oului.

Ungaria

Modelele ungureşti se deosebesc de cele româneşti mai ales prin colorit, predominînd galbenul şi roşu, pe fond negru. Se întîlnesc motive geometrice, frunze şi obiecte rurale: stoguri de fîn, cumpene de la fîntîni, călăreţi, inimi aprinse, femei ducînd coşuri cu ouă, case.

Cehia şi Slovacia

Există obiceiul de a oferi ouă musafirilor, pornind de la o legendă biblică:

„Pe cînd Domnul Iisus Hristos şi cu Sf. Petru umblau pe pămînt, au ajuns la o casă şi au rugat-o pe gospodină să le dea o bucăţică de pîine. Însă, fiindcă ea n-avea nici o bucăţică în toată casa şi drumeţii se plîngeau că le este tare foame, femeia, bună la inimă cum era, neavînd alta ce să le dea, se duce la cuibare, de pe care tocmai sărea o găină, luă cîteva ouă, le puse în spuză să se coacă şi cu ele astfel a ospătat călătorii.

După ce aceştia plecară, femeia se plecă să strîngă cojile de pe jos, cînd colo nu erau coji, ci bucăţi de aur.“ Ouăle pictate se înşiră pe aţă precum mărgelele, iar fetele scriu pe ele versuri pentru iubiţii lor.

Bulgaria

Pasca specifică bulgarilor se pregăteşte din aluat de pîine şi în ea se pun cinci ouă sau chiar şapte, peste care se face o cruce din două suluri subţiri din aluat. O astfel de pască se păstrează la icoană 40 de zile.

Joia Mare este foarte importantă. În această zi se vopsesc ouăle, ouăle ouate în această zi sînt considerate leacuri pentru anumite boli, au rol de apărare în caz de grindină, se păstrează la iconostas şi pot prezice viitorul.

În zilele noastre, în multe ţări există obiceiuri pascale în legătură cu ouăle, de exemplu întreceri pentru desemnarea posesorului norocos al celui mai rezistent ou vopsit, al cărui deţinător va avea un an rodnic sau obiceiul rostogolirii ouălor de Paşti: cîştigă cel care reuşeşte să rostogolească oul pe cea mai lungă distanţă, fără a-l sparge.

Sursa: carticica.ro

Socialmai mult
21.09.18 - 18:35
21.09.18 - 18:31
21.09.18 - 15:43
21.09.18 - 14:12
21.09.18 - 14:09
21.09.18 - 14:07
21.09.18 - 12:48
20.09.18 - 16:33
20.09.18 - 16:28
20.09.18 - 14:20
20.09.18 - 14:19
20.09.18 - 11:58
20.09.18 - 11:51
19.09.18 - 18:57
19.09.18 - 18:52
19.09.18 - 16:58
19.09.18 - 16:50
19.09.18 - 15:43
19.09.18 - 14:30
19.09.18 - 14:15