Universitatea Tehnică din Republica Moldova (UTM) pare mai degrabă o cetate feudală, în care funcția de rector se transmite de la tată la fiu prin moștenire! Universitate în care, sfidînd absolut toate canoanele legale, democratice și de bun simț, după 23 de ani de rectorat, Ion  Bostan a reușit să-și promoveze pe acest post feciorul, Viorel Bostan! Fecior  care conduce de 5 ani UTM și se află în pregătiri de realegere a sa pentru următorii 5 ani!

În anul 1992, Ion Bostan devine rector UTM. Odată cu instalarea în acest fotoliu, lui Ion Bostan îi este acordat titlul de membru corespondent al AȘM, iar peste doi ani este ales în calitate de academician al AȘM și decorat de Președintele M. Snegur cu Ordinul Republicii. Practic, nimeni în această țară, în doi ani, n-a reușit să devină rector, membru corespondent, academician și cu Ordinul Republicii în piept și pe loc gol. Adică fără performanțe pe măsură care ar uimi lumea științifică de la noi sau din străinătate.

Din fotoliul de rector, Ion Bostan a continuat să distrugă tot ce înseamnă știință fundamentală. Astfel, din inițiativa lui, s-a trecut la calculul sarcinii didactice prin ore “convenționale” cu coeficienții de 2,0 și 1,75 pentru prelegerile de curs la Catedrele de profil și cele fundamentale respectiv. Au mai fost introduși coeficienți suplimentari de calcul ai sarcinii didactice care corespund cu 1,05 la catedrele de profil și 0,95 la Catedrele fundamentale. Urmare a acestor experimente, au fost reduse unitățile la Catedrele fundamentale, iar cei rămași s-au pomenit cu o sarcină didactică majorată cu 20% față de colegii de la Catedrele de profil, astfel, în mod samavolnic, la cadrele didactice din domeniile științelor fundamentale salariul a fost redus cu 20%.

Aceasta abatere periculoasă de la practicile utilizate în lume a stîrnit nemulțumiri în mediul academic, care a culminat cu o adresare colectivă, semnată la data de 27.06.1997 de toți șefii de Catedre cu profil fundamental (9 dr. hab., prof. univ. și 7 dr. conf. univ.).  Ne-a  costat mult această adresare. Și  pe noi și pe întreaga comunitate științifică de la noi! Apelul spre înțelepciunea rectorului s-a soldat cu reducerea în continuare al numărului de ore la disciplinele fundamentale. De exemplu, în anul 1993, Catedra “Rezistența materialelor” avea 23 de unități didactice, iar peste 10 ani numărul de studenți la UTM s-a triplat, însă numărul de unități s-a redus de la 23 la 6. În anul 2012, Catedra respectivă, în mod samavolnic, a fost desființată. La momentul actual, sarcina didactică la cursul Rezistența materialelor este sub 2 unități didactice.

Sub protecția de titluri și funcții, Ion Bostan era invincibil în lupta împotriva științelor fundamentale și preferatul politicienilor, de la Petru Lucinschi pînă la Vladimir Plahotniuc. Dacă pe Lucinschi îl copleșea cu legende științifice despre ”împărțirea teritoriilor Oceanelor și Mărilor bogate în zăcăminte, care ar fi suficiente întregii lumi pentru următorii 200 de ani”,  sau că ”dreptul la acapararea teritoriilor îl au doar țările care sunt încadrate în cercetarea și elaborarea tehnologiilor de extracție și de procesare metalurgică a acestor minerale”, atunci pe Voronin l-a convins că Republica Moldova are nevoie de programul “SATELIT MOLDOVENESC’’. Cu Voronin a fost chiar generos, fiindcă într-un interviu de ziar, pe 17.07.2008, invoca faptul că acest program este inițiativa lui, a șefului statului. Potrivit acestui program al lui Bostan și Voronin, în care au fost băgați bani cu nemiluita, lansarea Sputnik-ului moldovenesc urma să se producă în anul 2014.

Dar, deoarece lansarea Sputnik-ului moldovenesc nu avut loc, astăzi, fiul Viorel Bostan a fost încadrat de tata Ion Bostan într-un nou proiect: ”Elaborarea și lansarea seriei de nanosateliți cu misiuni de cercetare de pe Stația Spațială Internațională. Monitorizarea, post-operarea lor și promovarea tehnologiilor spațiale”,proiect pentru anii 2020-2023, plătit cu  de 4.026.120 lei, bani din buget. Cu alte cuvinte, dacă după 12 ani de cheltuială de bani bugetari SATELITUL MOLDOVENESC nu a fost să fie lansat, astăzi, tata și fiul trec la o ”nouă etapă” – de la confecționare de micro-sateliți care cîntăresc 25-30 de kg la nanosateliți care cîntăresc doar cîteva kg. Prima lansare a unui nanosatelit este planificată pentru anul 2020 (au mai rămas 2 luni).

Pînă la urmă, programul Satelitul Moldovenesc a fost un program cu bătaie lungă pentru I. Bostan. În anul 2007, expira al 3-a mandat de rector a lui Ion Bostan, iar Voronin era împotriva unui al patrulea. Dar, pînă la urmă, lucrurile au făcut ca Voronin să cedeze și să fie realizată reînscăunarea pînă la urmă a lui Ion Bostan ca rector la UTM.

După venirea lui Vlad Filat la guvernare, Ion Bostan, din fotoliul de președinte al Consiliului rectorilor, reușește să-i lege pe toți rectorii practic din Republica Moldova cu fular verde la gît și să-i bage în PLDM, iar după căderea acestui partid, Vladimir Plahotniuc devine oaspete de onoare la UTM, cu treabă și fără treabă. Astfel, UTM a ajuns astăzi să fie o mică captură. O mică feudă păstorită de tata Ion Bostan și cîrmuită de fiul Viorel Bostan.

Care sunt performanțele științifice ale fiului candidat repetat la funcția de rector? În domeniul științific depistăm o mare diferență între legendele făcute în jurul invențiilor lui Ion și Viorel Bostan și funcționalitatea lor. Deficitul de cunoștințe în domeniul științelor fundamentale se resimte, începînd cu cercetările simpliste a transmisiilor planetare precesionale. În cadrul unei analize complexe a problemei utilizată în domeniul științelor fundamentale, ar fi stabilit lucruri neplăcute ce țin de calitatea funcționării transmisiei în cauză, fără a apela la cercetări experimentale extrem de costisitoare. Probabil nici nu mai avea rost născocirea legendei cu privire la împărțirea teritoriilor Oceanelor și Mărilor (prostia persoanelor umflate n-are limite), pe care unii au luat-o  în serios.

Fiindcă  legile naturii sunt așa cum sunt, unele mai simple, altele mai complicate, dar care trebuie însușite, este evident că pentru realizarea unor cercetări avansate era nevoie de catedra “Rezistența materialelor” ca de oxigen. Însă, ignorînd cel mai important domeniu, “Mecanica mediului deformabil”, pe parcursul a 30 de ani, cu  viziuni proprii, au elaborat proiecte finanțate din bani publici, finalizate cu nimic. Investițiile financiare nu s-au soldat cu nici un efect economic, adică banii s-au dus pe apa sîmbetei.

Lipsa de cunoștințe în domeniul disciplinelor fundamentale, contra cărora luptă, generau de fiecare dată elaborări impracticabile. Drept exemplu finalizat cu nimic din cauza lipsei de cunoștințe fundamentale în domeniu, este  cazul programului de stat, care avea ca obiectiv soluționarea problemelor de irigare, iluminare stradală sau încălzire a spațiilor în perioada rece a anului din vecinătatea rîurilor Prut, Nistru și Răut. În cadrul acestui program, au fost proiectate minihidrocentrale nefuncționale, avînd la bază o schemă conceptuală care era în contradicție cu legile termodinamicii și a simetriei cauzei și efectului. Practic a fost elaborată o variantă de perpetuum mobile. S-a ajuns la situația ca, în secolul XXI, să fie fabricate prototipuri industriale costisitoare numai pentru obținerea medaliilor la expozițiile locale de la MoldExpo. În anul 2009, au creat în localitatea Stoiceni, Cantemir, și un poligon de cercetări experimentale, cu o clădire  preluată de la grăniceri (totul era la dispoziția lor). Poligonul era  pentru testări în condiții reale a unor microhidrocentrale, care prin definiție erau nefuncționale. A fost nevoie de instalarea lor pe rîul Prut, ca să înțeleagă că nici microhidrocentralele elaborate de ei nu pot ocoli legile naturii.

Orice alt colectiv de cercetare care ar fi irosit sume mari de bani din cauza  lipsei de cunoștințe ar fi fost sancționat sau pedepsit aspru, însă nu și în  cazul lui Bostan. Dimpotrivă, după 4 ani de testări, care au demonstrat că aceste microhidrocentrale nu pot funcționa deoarece au fost lansate prin ignorarea  unor principii  generale ce țin de științele fundamentale, Viorel Bostan susține, în anul 2013, teza de doctor habilitat, iar din Raportul AȘM privind activitatea C.S.Ș.D.T. și rezultatele științifice principale obținute în sfera științei și inovării în anul 2014 și în perioada 2011–2014, desprindem că:

,,A fost fabricat și testat pe rîul Prut, comuna Stoieneștii, Cantemir, prototipul experimental al microhidrocentralei cu rotor hidrodinamic modular modificat. S-a demonstrat că microhidrocentrala poate fi integrată în sisteme tehnologice de irigare, iluminare stradală sau încălzire a spațiilor în perioada rece a anului, ea fiind destinată, în special, pentru consumatorii de energie dispersați. A fost elaborată documentația tehnică, care va fi transmisă întreprinderilor spre producere după finalizarea testărilor reale pe rîul Prut”.

Adică, o pretinsă invenție care nu trece testele practice de funcționare și utilitate efectivă pentru destinatari, la noi, poate fi ridicată la rang de știință înaltă dacă ai protecția cuvenită. Oare de ce se trece cu vederea cazurile sistematice de profanare a învățămîntului, cercetărilor științifice și irosirea nejustificată a banilor publici din partea ”școlii lui Bostan”?

Vasile MARINA, doctor habilitat în științe fizico-matematice, profesor universitar