Corespondența zilei de la Washington, pentru Radio Europa Liberă

Doi membri ai Camerei Reprezentanților din Congresul Statelor Unite, Randy K. Weber din partea statului Texas, și Trent Franks din statul Arizona au înaintat o rezoluție în Camera Reprezentanţilor, unde cer între altele pornirea unor investigații legate de „furtul miliardului” din sistemul bancar al Republicii Moldova. Ce semnificaţie au astfel de rezoluții?

Există cîteva aspecte care merită scoase în evidență, înainte de a explica ce este o rezoluție și care este semnificația unui document de acest gen. Chiar dacă nu are puterea unei legi, o astfel de rezoluție aduce anumite teme legate de Moldova în atenție, aici la Washington.

Și asta e important. Rezoluția scoate în evidență importanta strategică a Moldovei, situația din regiune legată de politica agresivă a Rusiei, și în acest context, corupția din Moldova, ca forță destabilizatoare, exprimînd îngrijorarea față de acest fenomen și citînd cazuri concrete și recente.

Rezoluția merge chiar mai departe și numeşte persoane al căror comportament economic și politic ridică serioase semne de întrebare, în special Vladimir Plahotniuc.

Cei doi membri în Congresul american solicită investigarea serioasă a celor întîmplate și sancțiuni pentru cei care se fac vinovați.

În esență este o rezoluție care dovedește o buna cunoaştere a problemelor cu care se confruntă Republica Moldova și care introduce aceasta tema în Congresul american.

Importanța și relevanța rezoluției nu trebuie neglijate, chiar dacă, procedural, o rezoluție nu este lege. Cei doi deputați, ambii republicani, au introdus aceasta rezoluție și rămîne de văzut ce urmează, în comisii și în plen.

În actualul Congres american au fost introduse 11.412 proiecte de legi și rezoluţii, din care au rezultat 221 de legi, adică circa 2%,, 648 de rezoluții, adoptate de una sau alta dintre camere, adică 6% şi un număr similar de rezoluții votate în comisii și care ar putea fi votate și in plen.

Aparent, privind din perspectiva acestor cifre, s-ar putea argumenta că documentul reprezintă o opinie, care s-ar putea pierde in labirintul legislativ.

Dar nu este deloc aşa. Firește că e important ca rezoluția să treacă de comisii și să fie adoptată în plen, mai ales adunînd pe parcurs sprijin bipartizan.

Ținînd cont de seriozitatea chestiunilor abordate și contextul legat de Rusia, rezoluția ar putea avea șansa să o facă, dacă birourile membrilor respectivi în Congres vor depune eforturi în aceasta direcţie.

Firește că, dată fiind forța economica și politică a celor vizaţi, e de aşteptat să apară și eforturi de lobby, care să încerce să diminueze impactul rezoluției.

Oricum însă, a avea un asemenea document în circulație în Congres nu e deloc de neglijat. Unul dintre motive este că semnatarii par să nu se lase înșelați de aparențele politicii din Moldova, în care interese obscure și cel puţin suspecte sînt deghizate în politică pro-occidentala.

Rezoluția prezintă realitatea în termeni foarte preciși și lucizi. Daca este să rememoram experiența României, din timpul dictaturii și imediat după revoluție, cauza democrației din România a fost susținută în America și atunci de o mîna de membri ai Congresului - vin in memorie republicanii Christopher Smith și Frank Wolf - care, prin mijloace similare acestei rezoluții, au menținut presiunea și au pledat cu succes cauza democrației.

Deci fără să exagerăm importanța documentului în sine, se poate spune că la Washington mascarea adevărului cu privire la situația din Moldova are cîțiva oponenți cu influență, care înţeleg ce se întîmplă și acţionează în consecință.