SCRISOARE DESCHISĂ
Preşedintelui Republicii Moldova
dl Nicolae Timofti
mun. Chişinău,bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 154
Preşedintelui Parlamentului RM
dl Igor Corman
mun. Chişinău, str. Sfatul Ţării, 53
Prim-ministrului Republicii Moldova
dl Iurie Leancă
mun. Chişinău,bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 154
Ministrului Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei
dna Valentina Buliga
mun. Chişinău, str. V. Alecsandri, 1
Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie
dl M. Poalelungi
mun. Chişinău, str. P. Rareş, 18
Stimaţi domni!
Din start declar că nu simt careva remuşcări, incomodităţi sau disconfort deranjîndu-vă.
Mai întîi, de aceea şi ocupaţi aşa posturi înalte, ocrotitorii şi îndrumătorii noştri, ca să fiţi deranjaţi cît mai des, cu atît mai mult cu cît situaţia din Ţară favorizează asemenea cerinţe.
În al doilea rînd, chestiunea abordată este de o aşa natură, că cere rezolvare urgentă.
De ce prin intermediul presei m-am adresat?
De aceea că răspunsurile pe care le-aş fi primit de la Domniile Voastre, anticipîndu-le, nu mi-ar fi convenit.
Deoarece ar fi fost de tipul: „Funcţia pe care o exercit nu-mi permite a mă implica în problema dată”.
„În statul bazat pe drept imixiunea în activitatea instanţelor judecătoreşti este interzisă”. Separarea puterilor în stat înseamnă şi neamestecul unei puteri în treburile alteia. Şi cea mai de caz: „Este decizia irevocabilă”. Adică răspunsuri pe cît de corecte, pe atît de neacceptabile, adică care nu mă încălzesc nici pe mine, nici pe clienta mea. Iar ştiind că tema este abordată prin presă – va ridica nivelul responsabilităţii pentru decizia luată.
Este vorba de încălcarea grosolană şi obraznică a unuia din drepturile primordiale ale omului – dreptul la muncă, comis atît de angajator, cît şi de instanţele noastre judecătoreşti.
Mai mult de două luni în urmă, Colegiul Curţii Supreme de Justiţie şi-a expus cuvîntul pe marginea acestui litigiu prin aceea că măcar nici nu l-a admis spre examinare. „Cojocari Viorica, vs „Floreana Fashion” SRL privind restabilirea în funcţie cu încasarea prejudiciului cauzat”.
Persoana dată doi ani jumătate în urmă a fost „aruncată” de la locul de lucru ca un obiect de nimic, apoi această perioadă de timp a fost purtată prin instanţele judecătoreşti, dobîndind rezultatul sus-indicat.
Care-s cerinţele mele?
Nu mă îndoiesc, fiecare dintre Domniile Voastre au subalterni sau bine cunoscuţi jurişti de forţă majoră. Cereţi permisiunea d. M. Poalelungi ca aceşti jurişti (separat sau împreună) să studieze această cauză (de la pînă la) aşteptînd de la ei una din următoarele concluzii:
a) Acest avocat trişează, vorbeşte aiurea, nu-i atrageţi atenţia;
b) Această cauză civilă nu-i altceva decît o întruchipare a bădărăniei juridice.
Dacă v-a predomina punctul b) – îl veţi întreba pe d. M. Poalelungi ce-i de făcut? Poate Domnia Sa va găsi vreo soluţie, ca dreptatea să triumfe aici, în Republica Moldova. De exemplu, ca litigiul să fie examinat la Plenul CSJ.
În asemenea caz se va păstra şansa ca prejudiciul cauzat să-l achite acel vinovat, şi nu Statul RM.
Doar intenţia de a sesiza CEDO este de neclintit, timp pentru aceasta mai avem.
Cu respect,
avocat Ion GAGIU
Or. Soroca
Str. Independenţei, 52-1 „a”
Tel. 069687711