George Pruteanu

„Cultura de masă s-a degradat înfiorător fiind infestată de grosolănie, sexualitate de mahala, incitare la ură, umor grobian, șmecherie, agramatism, ignoranţă. Televiziunile oferă 0,01% cultură. Se urmăreşte, parcă, îndobitocirea acestui neam.”

*Mi-a zis, azi, o prietenă că e în a ”hurry”, că se grăbește la ”job” pentru un ”meeting office” cu ”CEO”. Practic, a chemat-o directorul să îi facă o cafea. Și am înțeles-o, lucrează la multinațională, așa că mai mult de jumătate dintre cuvinte îi vin în engleză. E ”assistant director”, adică secretara directorului, dar, la așa denumire, cînd ajunge cîte un meșter sau un instalator de AC prin companie crede că ea e numărul 2.

*Alt amic, cu care m-am întîlnit la ”bus” în stație, mergea la ”training”. Pregătirea și instrucția sunt noțiuni perimate, acum se poartă ”training”. Una e să zici: mă pregătesc să ajung magazioner-șef la Lactate și alta e: „fac un ”training” să fiu ”operațional chief of Milk&Cheese Departament.” Acum lucrează ”part-time” ca ”promoter”. Adică, pentru cei mai puțin obișnuiți cu romgleza: împarte ”flyere” (fostele pliante) pentru un ”Gym” (fosta sală de sport) și este plătit pentru jumătate de normă.

*Afară e un ”freezing rain” de te omoară! Aș fi vrut să zic măzăriche, dar mi-e ca nu mă mai înțelege nimeni. Intru la ”supermarket” să ”grab a snack”. ”Snack”, pentru că „gustare” îmi pute. Apropo, știu că am preluat „supermarket” de la americani, dar nouă nu ne-a fost de-ajuns, așa că am inventat ”hipermarket”-ul. Dacă există cineva care să îmi spună care e diferența dintre ”supermarket” și ”hipermarket”, îi dau 10 ”apple juice”! Că sucuri de mere am văzut că nu mai au la raft. Optez între un ”snack” cu ”steak” și unul cu ”ham”.

*„Friptură” sună din secolul trecut, iar șuncă nu mai mănîncă nimeni azi. În definiția românească, ”hypermarket”-ul cuprinde un ”supermarket”, plus alte magazine. Atunci care mai este diferența între un ”hypermarket” și un ”mall”? Sau ”mall„-ul e ”gigamarket”?

*Ajung la birou, unde fetele vorbesc despre ”fashion” și ”make-up”. Moda nu mai este un cuvînt la modă, iar machiajul moare și el. Pentru că, oricît de agramat ai fi, dacă știi trei cuvinte în engleză păcălești 5 fraieri!

E în ”trend”, nu în tendințe, să arunci cuvinte în engleză.

*O colegă ”account” și-a făcut un ”tatoo” pe ”body” (tatuaj pe corp ar suna de-a dreptul obscen, numai marinarii și pușcăriașii își fac tatuaje). O să ni-l arate la ”party”-ul din ”weekend”. Nu la petrecere, să nu înțeleagă cineva că e cu taraf. Doamne, ferește! ”For God’s sake”!

*În muzică, nu mai avem orchestre sau formații, ci ”band”-uri. Pentru că, nu-i așa, orice mizerie ai cînta, altfel suna „Costel de la Calafat Band.” Care Costel Band nu mai cîntă trei manele și două melodii furate, ci efectuează un ”performance fusion-evergreen” și manele!

*Cartelele sunt ”prepay”, nu preplătite. Nu le mai cumpărăm, ci le ”shopping”-uim (da, am auzit asta), după ce luam ”cereal bars” de la raionul ”Diet” și ”toast” de la ”Bakery”.

* Un coleg de la ”advertising”, nu de la publicitate că e un cuvînt perimat, ne spune în ”coffee break” că la televizor a văzut un ”Breaking News”: Johannis a ținut un scurt ”briefing”, așa a zis prezentatorul. Nici măcar el nu mai face conferințe de presă, pendulează între scurt ”briefing” și ”silent briefing”.

Vă las acum!

Mă duc să ajung la un ”agreement” cu un coleg, dacă poate el, să facă el în locul meu un ”meeting report”.

Am luat din engleză cuvinte și le folosim prost.

Confundăm la greu “a acomoda” și “to accomodate” (a asigura cuiva cazarea, “audiență” și “audience” (public), “suport” și “support” (sprijin financiar).

Traducem prin “a observa o lege” expresia “to observe a law” (a respecta o lege), pentru că ni se pare un verb cunoscut.

George-Mihail Pruteanu (n. 15 Decembrie 1947, București, România – d. 27 Martie 2008, București, România)) a fost un filolog și politician român. George Pruteanu a studiat literatura la universitățile din Iași și București, obținînd ulterior titlul de doctor în filosofie. Pruteanu a criticat industria mediatică de divertisment din România, în special referitor la programele de calitate scăzută și la manele, pe care el le-a numit „un gunoi”.