Premierul Ungariei, Viktor Orban, afirmă că Uniunea Europeană (UE) „pune capăt statului de drept” printr-un vot asupra folosirii activelor rusești înghețate, acuzînd Bruxelles-ul că elimină ilegal regula unanimității.

Premierul ungar, Viktor Orban, a lansat, Vineri, un nou atac la adresa instituțiilor europene, susținînd pe platforma X că UE „trece Rubiconul” printr-o procedură de vot care ar încălca tratatele Uniunii. Orban afirmă că, la prînz, statele membre sunt chemate să voteze în scris asupra utilizării activelor rusești înghețate, o decizie care pînă acum necesita unanimitate și era reînnoită o dată la șase luni.

Liderul de la Budapesta acuză pe aceștia că „abolesc cerința unanimității dintr-o singură lovitură de pix”, o acțiune pe care o consideră „în mod clar nelegală”. El susține că prin această procedură „statul de drept în Uniunea Europeană ajunge la final”, iar liderii europeni „se plasează deasupra regulilor”. Orban mai acuză Comisia Europeană că „violează sistematic dreptul european” pentru a continua „un război în Ucraina care nu este cîștigabil”. Premierul ungar afirmă că totul se întîmplă „cu cîteva zile înainte” de reuniunea Consiliului European și că „dictatura birocratică de la Bruxelles a preluat controlul”. Ungaria, a conchis el, va protesta împotriva acestei decizii și „va face tot ce îi stă în putere pentru a restabili ordinea legală”.

Banca Centrală a Rusiei a declarat, Vineri, că propunerile publicate de UE privind utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru a sprijini Ucraina sunt ilegale şi a subliniat că îşi rezervă dreptul de a folosi toate mijloacele disponibile pentru a-şi proteja interesele, relatează Reuters, conform Agerpres.

"Mecanismele de utilizare directă sau indirectă a activelor Băncii Rusiei, precum şi orice alte forme de utilizare neautorizată a activelor Băncii Rusiei, sunt ilegale şi contrare dreptului internaţional, inclusiv prin încălcarea principiilor imunităţii suverane a activelor", a declarat banca.

Banca face referire la un comunicat al Comisiei Europene, publicat pe 3 Decembrie, care a prezentat două soluţii pentru a sprijini nevoile de finanţare ale Ucrainei în 2026 şi 2027.

Prima este un aşa-numit "împrumut de reparaţii" finanţat din activele ruseşti îngheţate în UE în urma sancţiunilor impuse Rusiei, idee deja prezentată, doar suma fiind acum diferită, în sensul că a fost diminuată de la 140 de miliarde de euro la 90 de miliarde de euro, bani pe care Ucraina ar urma să îi folosească inclusiv pentru a cumpăra arme şi muniţii necesare continuării războiului.

A doua propunere a Comisiei Europene constă în emiterea de datorie comună garantată de bugetul UE, adică de statele membre în mod indirect, pentru a finanţa în continuare ajutorul financiar destinat Ucrainei.

Oficialii ruşi au declarat în repetate rînduri că o astfel de acţiune va fi întîmpinată cu "cea mai dură reacţie". Banca Centrală a Rusiei a declarat că implementarea unor astfel de planuri va fi contestată în "instanţele naţionale, la autorităţile judiciare ale statelor străine şi la organizaţiile internaţionale, Tribunalele arbitrale şi alte instanţe judiciare internaţionale, urmată de executarea deciziilor judiciare pe teritoriile statelor membre ale ONU".