Kremlinul, satisfăcut de declarațiile lui Trump din interviul acordat site-ului Politico

Kremlinul a salutat, Miercuri, ultimele declaraţii ale preşedintelui american Donald Trump, care a spus, într-un interviu acordat site-ului Politico, că Rusia ”a avut mereu avantajul militar pe front”, în războiului din Ucraina, relatează AFP, potrivit News.ro. ”În multe privințe, referitor la o aderare la NATO, la teritorii, cu privire la faptul că Ucraina pierde teren, este conform cu înţelegerea noastră. În multe privinţe, preşedintele Trump a abordat cauzele profunde ale conflictului”, a declarat presei un purtător al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Peskov a subliniat că acest interviu al locatarului Casei Albe, publicat Marţi, este ”foarte important”. În acesta interviu, Donald Trump susţine Rusia, pentru că ea este ”mult mai mare şi mai puternică decît Ucraina, are o poziţie de negociere superioară în negocierile în vederea încetării confruntărilor armate”. ”În mod general, mărimea este cea care conteză”, a declarat Donald Trump. El a reiterat că nu vrea ca Ucraina să adere la NATO şi a apreciat că Armata ucraineană merită ”un respect uriaş” din cauza rezistenţei sale. Locatarul Casei Albe a mai declarat pentru Politico că Ucraina, ”care a pierdut multe teritorii după invazia rusă” la scară mare lansată la 24 Februarie 2022, trebuie să organizeze alegeri şi a acuzat Kievul de faptul că ”foloseşte războiul” pentru a nu le organiza.

Andrius Kubilius îl acuză pe Trump că vrea dezbinarea UE

Oficialul UE cu rangul cel mai înalt în domeniul Apărării, comisarul Andrius Kubilius, a transmis un avertisment neobişnuit de dur, susţinînd că noua strategie de securitate naţională (NSS) a SUA „surprinde prin antagonismul său clar faţă de Uniunea Europeană (UE)” şi echivalează cu o manevră geopolitică menită să împiedice Europa să devină vreodată o putere unificată, relatează POLITICO. Într-o postare pe blog cu un ton ferm, publicată la cîteva zile după ce Washingtonul a lansat NSS 2025, comisarul UE pentru apărare, Andrius Kubilius, a susţinut că modul în care Washingtonul prezintă presupusa „dispariție a civilizaţiei europene nu se bazează pe preocupări reale legate de valori sau democraţie, ci pe calcule geopolitice dure ale SUA”. „Unitatea UE este împotriva intereselor SUA”, a scris Kubilius, rezumînd logica care, potrivit lui, stă la baza documentului Administraţiei Trump. El a subliniat pasaje din strategie prin care Washingtonul îndeamnă să se „cultive rezistenţa” în ţările europene şi să se colaboreze cu partidele naţionaliste care se opun unei integrări mai profunde, limbaj pe care Kubilius l-a interpretat ca fiind o dovadă că SUA sunt gata „să lupte împotriva UE, împotriva forţei pe care o are prin unitate”. „Limbajul antagonist al Strategiei de securitate naţională a SUA faţă de UE nu provine din sentimentalisme americane legate de „vechea Europă bună”, ci din consideraţii strategice profunde”, a punctat el. Kubilius a legat viziunea asupra lumii a strategiei americane de ideile lui Elbridge Colby – în prezent funcţionar de rang înalt al Pentagonului – a cărui carte „The Strategy of Denial” (Strategia negării) susţine că SUA trebuie să împiedice orice regiune să formeze o putere dominantă capabilă să limiteze accesul american la pieţe. Kubilius a remarcat că Eldrige Colby identifică „UE sau o entitate mai coezivă care ar putea să se formeze din aceasta ca fiind capabilă să stabilească o hegemonie regională şi să împovăreze în mod nejustificat sau chiar să excludă comerţul şi implicarea SUA”. „Să sperăm”, conchide el, ”că va exista suficientă prudenţă pe teritoriul american pentru a nu lupta împotriva puterii emergente a unității europene”.

Polonia și Germania preconizează o cooperare mai strînsă la sistemele terestre de apărare împotriva dronelor

Polonia plănuiește să coopereze mai strîns cu Germania la sisteme terestre de apărare împotriva dronelor, informează dpa, transmite Agerpres. Pawel Zalewski, secretar de stat al Poloniei pentru apărare națională, a anunțat colaborarea la sistemul de apărare sol-aer, după o întrevedere cu omologul său german Nils Schmid la baza aeriană de la Malbork. ”Am dori să valorificăm și să folosim experiența Germaniei în acest domeniu”, a spus Zalewski. ”Scopul este acum să fie doborîte dronele sau a le face inofensive într-un mod mai ieftin, mai puțin costisitor”, a adăugat el. Utilizarea de drone ieftine a schimbat în mod semnificativ economia războiului, a subliniat Zalewski, îndemnînd la întărirea sistemului de apărare aeriană al Poloniei. La rîndul său, Schmid și-a exprimat deschiderea pentru viitoarea cooperare, explicînd că apărarea împotriva dronelor va fi organizată prin utilizarea unor sisteme de arme diferite. ”Sunt sigur că noi, ca aliați europeni, vom conlucra foarte strîns la aceasta”, a spus el. Săptămîna trecută, forțele aeriene germane au relocat avioane de luptă în Polonia pentru a întări apărarea flancului estic al NATO. Această relocare este un răspuns la recentele încălcări de către avioane de luptă ruse a spațiului aerian în regiunea Mării Baltice și la pătrunderea de drone kamikaze pe teritoriul NATO. Avioane de luptă germane fuseseră relocate în August și Septembrie la această bază, situată la circa 60 de kilometri Sud-Est de Gdansk și la 80 de kilometri de enclava rusă Kaliningrad de la Marea Baltică. Relocarea germană include circa 150 de bărbați și femei ce servesc ca piloți, tehnicieni, specialiști de logistică, personal de securitate și Poliție militară. Inițial, relocarea era plănuită să dureze pînă în Martie.

Rusia a atacat în regiunea Odesa infrastructura energetică, inclusiv în zona conductei Transbalkan ce aduce gaz lichefiat din Grecia

Dronele ruseşti au lovit sistemul de transport al gazelor din regiunea Odesa, în Sudul Ucrainei, o zonă în care se află mai multe conducte, inclusiv cea care transportă gaz natural lichefiat din Grecia către Ucraina, a anunţat Miercuri un oficial ucrainean de rang înalt, relatează Reuters. Mîkola Kolisnik, ministru adjunct al Energiei, nu a precizat ce anume a fost lovit. Datele furnizate de operatorul ucrainean de tranzit al gazelor naturale arată că volumele planificate pe ruta cunoscută sub numele de Transbalkan au rămas în mare parte neschimbate. „Numai în ultimele 24 de ore, am văzut inamicul efectuînd atacuri ţintite, în special în regiunea Odesa, inclusiv asupra sistemului de transport al gazelor şi a instalaţiilor sistemului de transport al gazelor”, a declarat Kolisnik la televiziunea ucraineană. Kolisnik a mai spus că atacurile ruseşti asupra reţelelor de alimentare cu energie electrică au îngreunat furnizarea de energie electrică, la o zi după ce Guvernul ucrainean a anunţat noi restricţii pentru consumul de energie electrică.

Parlamentul ungar a adoptat un proiect de lege care complică destituirea președintelui țării

Parlamentul Ungariei a aprobat, Miercuri, un proiect de lege ce complică destituirea președintelui, apropiat al prim-ministrului naționalist Viktor Orban, suscitînd acuzațiile opoziției conform cărora Guvernul încearcă să blocheze instituțiile odată cu apropierea alegerilor, informează AFP, potrivit Agerpres. Cu cîteva luni înainte de scrutin, prevăzut să aibă loc în Aprilie, sondajele prezic o înfrîngere a coaliției lui Orban în fața partidului Tisza al liderului opoziției Peter Magyar. Mandatul de cinci ani al președintelui Tamas Sulyok, fost președinte al Curții Constituționale, este menit să se încheie în 2030. În calitate de șef al statului, el dispune în principal de puteri ceremoniale, însă poate, de asemenea, să se opună prin veto unor legi sau să le retrimită în fața Curții Constituționale, ceea ce i-ar permite să perturbe agenda unui nou Guvern. Pînă acum, Parlamentul putea să îl declare pe președinte în incapacitate de a-și exercita funcțiile cu majoritate simplă. Însă deputații au aprobat, cu 134 de voturi pentru, 49 împotrivă și două abțineri, un proiet de lege ce obligă Curtea Constituțională să examineze legalitatea destituirii. Însă Curtea Constituțională este prezidată de fostul procuror general Peter Polt, de asemenea aliat al lui Orban, pe care Parlamentul l-a numit anul acesta pentru 12 ani. Această schimbare legislativă nu va putea fi modificată decît cu o majoritate de două treimi. ”Președintele Republicii a declarat că el a constatat o lacună în ceea ce privește statutul său juridic, ce ar putea da loc unor potențiale abuzuri și, prin urmare, noi am acceptat observația lui”, a justificat șeful de Cabinet al lui Orban, Gergely Gulyas, în timpul briefingului său de Miercuri. Potrivit partidului Tisza, această lege este o dovadă suplimentară că Guvernul lui Orban, revenit la putere în 2010, este într-o situație disperată odată cu apropierea alegerilor pe care știe că le va pierde.

Comitetul Nobel îl somează pe Maduro să plece de la putere

Comitetul norvegian Nobel i-a cerut preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro să plece de la putere, pe care o ocupă din 2013, la înmînarea Premiului Nobel pentru Pace, atribuit şefei opoziţiei, María Corina Machado, reprezentată de către fiica sa la ceremonie, relatează AFP, potrivit News.ro. ”Nicolas Maduro, aceptaţi rezultatele alegerilor şi retrageţi-vă”, a lansat preşedintele Comitetului, Jorgen Watne Frydnes, adresîndu-se preşedintelui venezuelean, reales în 2024 în urma unor alegeri denunţate drept frauduloase de către opoziţie. ”Puneţi bazele unei tranziţii pașnice către democraţie, pentru că aceasta este voinţa poporului venezuelean”, a cerut el. ”María Corina Machado şi opoziţia venezueleană au aprins o flacără pe care nici o tortură, nici o minciună şi nici o frică nu vor putea s-o stingă”, a adăugat el într-un ropot prelungit de aplauze. Premiul Nobel pentru Pace, atribuit opozantei venezuelene María Corina Machado, a fost înmînat, Miercuri, în mod oficial, fiicei acesteia, Ana Corina Sosa Machado, în lipsa laureatei, care se afla în drum către Oslo. María Corina Machado, care trăieşte ascunsă în ţara sa, s-a declarat, într-un apel telefonic cu preşedintele Comitetului Nobel, publicat chiar înaintea ceremoniei, ”foarte tristă şi foarte dezolată” din cauză că nu poate sosi la timp. Ea i-a spus că se afla pe drum.

Guy Parmelin, un conservator eurosceptic, va deține Președinția Elveției în 2026

Ministrul pentru Afaceri Economice, Guy Parmelin, va fi președintele Elveției în anul 2026, în urma votului celor două Camere ale Parlamentului federal, transmite dpa, potrivit Agerpres. Parmelin a primit 203 din cele 228 de voturi exprimate. El va deține funcția prezidențială, care în Elveția are în mare parte rol de reprezentare, în paralel cu portofoliul ministerial. Cei șase miniștri federali preiau prin rotație Președinția țării, iar acesta va fi al doilea mandat al lui Parmelin. Guy Parmelin, un viticultor din regiunea francofonă a Elveției, este membru al Partidului Poporului Elvețian (SVP), conservator, cel mai mare din țară. Elveția este condusă de decenii de o coaliție de patru partide. La scurt timp după ce va prelua mandatul, Parmelin va participa la Forumul Economic Economic (WEF) de la Davos, unde este așteptat să se întîlnească cu președintele american Donald Trump. Administrația Trump a impus inițial tarife de 39% la importurile din Elveția, însă în Noiembrie a fost de acord să le reducă la 15%, cotă identică celei impuse Uniunii Europene. Parmelin are relații dificile cu Uniunea Europeană. El va trebui să supervizeze un compromis îndelung negociat privind relații mai strînse ale Elveției cu UE, chiar dacă partidul său SVP l-a respins. Conform sistemului bazat pe consens al Elveției, lui Parmelin i se cere să lase deoparte interesele de partid și să susțină deciziile colective ale Guvernului, care sprijină legături mai strînse cu UE. SVP încearcă să blocheze acordul politic cu UE printr-un referendum, a cărui desfășurare nu este așteptată mai devreme de anul 2027.

Miercuri, liderii europeni au discutat la telefon cu Trump despre Ucraina

Președintele francez Emmanuel Macron a avut Miercuri, împreună cu alți lideri europeni, o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump, pentru a încerca să avanseze asupra planului de pace pentru Ucraina propus de liderul de la Casa Albă, transmite AFP, potrivit Agerpres. Premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz au participat, de asemenea, la această discuție, care a durat 40 de minute, a precizat Palatul Elysee, fără a oferi detalii asupra conținutului conversației. La rîndul său, purtătorul de cuvînt de la Downing Street a declarat că în această conversație liderii au discutat ultimele evoluții ale negocierilor de pace în desfășurare conduse de Statele Unite, salutînd eforturile acestora din urmă de a obține o pace justă și durabilă pentru Ucraina și de a vedea oprită vărsarea de sînge. Participanții la discuție au fost de acord că este un moment critic pentru Ucraina, iar activitățile intense care privesc planul de pace propus de SUA vor continua în zilele următoare, a adăugat purtătorul de cuvînt britanic.

Luni, la Berlin, va avea loc o reuniune a unui grup de lideri europeni pentru a discuta despre Ucraina 

Un grup de lideri europeni, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, urmează să se întîlnească Luni, la Berlin, pentru a discuta situația din Ucraina și planul de pace propus de SUA, au declarat Miercuri agenției Reuters doi diplomați europeni. Conform acelorași surse, cel puțin o duzină de lideri, toți aliați ai Ucrainei, sunt așteptați să participe la această întîlnire, care va urma noii reuniuni de Joi prin videoconferință a țărilor Coaliției de Voință susținătoare ale Ucrainei. Aceste reuniuni survin după ce, într-un interviu publicat Marți de Politico, președintele american Donald Trump a spus despre Uniunea Europeană că reprezintă ”un grup de țări în declin conduse de politicieni slabi”. Pe de altă parte, el i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski ”să se trezească și să înceapă să accepte lucrurile”, aluzie la cedarea unor teritorii din Estul Ucrainei către Rusia, o idee respinsă atît de Kiev, cît și de susținătorii europeni ai acestuia.