Autor: PoliticScan.ro

Magenta Consulting a dat publicității un nou sondaj de opinie. Aritmetic,se clarifică unele probleme. Dar, pe metodologie, lucrurile sunt mult mai discutabile. Rezultatele sondajului o arată pe Maia Sandu (PAS)  mai sus decît competitorul și aliatul său Andrei Năstase (PPDA).

„Igor Dodon este cotat cu 32.97%, pe locul doi se clasează Maia Sandu cu 14.34% urmată de Andrei Năs­tase cu 12.96%. Pe poziția a patra este Marian Lupu – 12.49%, iar ceilalți candidați ar acumula sub 5%”. Sondajul sugerează și că Sandu s-ar descurca în turul doi mai bine decît Năstase. Cifrele nu au fost făcute publice, dar Sandu a făcut declarații în acest sens iar Năstase nu le-a infirmat. Pe baza acestor rezultate, Maia Sandu a devenit candidatul unic al PAS, PPDA și PLDM.

La o distanță atît de mică, practic în marja de eroare, merită sa ne aplecăm asupra metodelor de realizare a studiului. Nu pentru a o contesta pe Maia Sandu, care are, în estimarea noastră, un profil mai bun pentru a lupta cu Igor Dodon în turul doi. Ci pentru că anumite metode de sondare nu sunt acceptabile.

Un factor care facilitează această analiză este că înainte de acest sondaj (realizat pentru KAS - Konrad Adenauer Stiftung), Magenta a mai făcut un studiu pentru cele 3 partide, la comanda IRI (International Republican Institute). Într-o țară în care suspiciunile de corupție abundă, ar fi fost, poate, prudent să fie folosite două institute diferite. Dar, dacă tot avem un singur institut, putem presupune măcar că metodologia rămîne constantă.

Problema 1: durata

Colectarea datelor a durat pentru primul sondaj trei săptămîni. Pentru cel de al doilea a durat doar două săptămîni. Pînă la raportarea în presă a datelor din primul sondaj au trecut 12 zile de la finalizarea colectării (1). Pînă la raportarea datelor  celui de-al doilea, numai 7 zile. Asemenea durate nu sunt neobișnuite pentru Republica Moldova. Mai ales cînd contractorii străini doresc să aibă o privire de ansamblu asupra părerii societății pe anumite valori, nici nu putem spune că dăunează. Dar aceste sondaje au avut loc în precampania și începutul campaniei pentru alegeri prezidențiale. Iar competiția, mai ales pe dreapta, este acerbă.

Astfel, primul respondent în sondajul IRI a fost, nominal, pe 1 septembrie, cînd nici nu fuseseră anunțați toți cei ce voiau să candideze. Ultimul respondent a vorbit pe 23 septembrie, cînd unii candidați avuseseră timp să anunțe că vor strînge semnături, să strîngă o parte din aceste semnături, dar și să devină evident că nu vor avea succes în a se înscrie în cursă. Să vorbești despre „opinia publică” în acest context nu mai este corect. Este vorba, de fapt, de opinii diferite date în momente diferite.

Cel de-al doilea sondaj stă ceva mai bine în acest sens. Spre exemplu, în primul sondaj Magenta, Vladimir Voronin are 6% din voturi. În cel de-al doilea, sub 5%. Voronin este președintele PCRM dar nu candidat și nici partidul său nu a propus pe altcineva ci a îndemnat la boicotarea alegerilor. Această stare de confuzie, în care nu este deloc clar dacă cei de pe listele folosite de Magenta candidează au ba, nu par să deranjeze prea mută lume.

Problema 2: logistica

Spuneam că o durată de culegere a datelor de pînă la o lună nu este neobișnuită în Republica Moldova. Asta nu înseamnă că IRI sau KAS nu ar fi dorit perioade mai scurte. Este extrem de probabil că Magenta pur și simplu nu are atîția operatori de teren încît să închidă colectarea datelor într-un timp rezonabil pentru o perioadă electorală. Aici mai apare un risc. O companie care are resurse puține și clienți mulți va fi tentată să trișeze puțin pentru a-și simplifica viața. Spre exemplu să aleagă un eșantion care se suprapune convenabil cu localitățile de domiciliu ale operatorilor de teren. Nu există motive să credem că acest lucru s-a întîmplat de această dată, dar tentația cu siguranță a existat.

Problema 3: cine votează

În România sunt interesanți pentru sondori, de obicei, cei ce spun că vor vota, spun pe cine vor vota și sunt (foarte) interesați de politică.

În Moldova sunt raportați toți cei din eșantion. Astfel:

• dacă spui că nu vei vota, dar ai o preferință, acea preferință este socotită ca intenție de vota;
• dacă spui ca ești foarte interesat de politică, preferința ta (adică, implicit, probabilitatea ta de a vota) este socotită la fel de importantă ca și a cuiva care se arată dezinteresat de politică;
• nici măcar în prezentare, procentele nu se calculează între cei ce au o opinie ci nehotărîții și cei ce nu votează sunt puși în același grafic. Asta înseamnă că, în cazul a (cam) orice cifră de intenție electorală găsiți raportată prin ziare din Republica Moldova, trebuie sa înmulțiți cu 1,3-1,5 pentru a vedea intenția „adevărată” de vot.

Alte mici observații

Prezența declarată la vot la ultimul sondaj Magenta este de nu mai puțin de 89 %.

Practicile Magenta nu sunt neobișnuite dar sunt, totuși, proaste. Vorbim de o superficialitate pe care la noi (nu mai vorbesc de Europa de Vest sau America) nici o companie respectabilă nu și-o poate permite.

Articol preluat din Ştiripesurse.ro