Macron spune că el nu va folosi retorica lui Biden la adresa lui Putin

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că el „nu va folosi” termenii pe care i-a folosit Preşedintele american Joe Biden, care l-a calificat pe Vladimir Putin drept „măcelar”, „tupeist”, „mincinos”. Macron spune că „nu trebuie să existe escaladare nici în cuvinte, nici în acţiuni” în războiul din Ucraina.

Emmanuel Macron a mai anunţat Duminică, de asemenea, că va discuta cu preşedintele rus „mîine sau poimîine”, pentru a organiza o operaţiune de evacuare din orașul Mariupol, din Estul Ucrainei, operaţiune ce trebuie făcută cît mai curînd, scrie Agerpres, preluînd AFP. În timpul discursului său susţinut Sîmbătă seara în faţa unei mulţimi la Varşovia, Biden a spus: ”Pentru Dumnezeu, omul acesta nu poate rămîne la Putere”. În acelaşi discurs, Biden l-a calificat pe Putin drept „măcelar”, „criminal de război” şi „dictator sîngeros”.

Grupul francez Auchan rămîne în Rusia

Ieşirea Auchan de pe piaţa rusă şi transferarea activelor sale unei terţe părţi în ţară va consolida doar ecosistemul financiar local, o soluţie care nu va aduce pacea, a afirmat Yves Claude, preşedintele şi directorul general al Auchan Retail, într-un interviu acordat publicaţiei Le Journal du Dimanche, transmite Bloomberg.

Decizia Auchan de a rămîne în Rusia nu este determinată de motive economice şi financiare, a declarat şeful retailerului francez. Acesta a adăugat că se aşteaptă ca afacerile pe piaţa rusă să fie neprofitabile anul acesta. În 2021, Rusia a generat venituri de 3,2 miliarde de euro, reprezentînd 10% din veniturile totale ale Auchan Retail, scrie Agerpres. "Dacă Auchan pleacă, 30.000 de oameni îşi pierd locurile de muncă" în Rusia, a declarat Claude. Ieşirea de pe piaţa rusă ar expune directorii locali la proceduri penale pentru faliment fraudulos, a adăugat oficialul Auchan. De la lansarea invaziei în 24 Februarie, peste 400 de companii s-au retras din Rusia, lăsînd în urmă active de miliarde de dolari.

Turcia susţine că „nu trebuie distruse toate punţile” de comunicare cu Rusia

Turcia şi alte ţări trebuie să continue să discute cu Rusia pentru a ajuta la a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat Duminică purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei turce, informează Reuters.

„Dacă toţi ar tăia punţile de comunicare cu Rusia, atunci cine va mai discuta cu ei?”, a subliniat Ibrahim Kalin de la Forumul internaţional de la Doha. „Ucrainenii trebuie susţinuţi prin toate mijloacele posibile, ca ei să se poată apăra, însă şi ruşii trebuie auziţi, într-un fel sau altul”, a adăugat Kalin. Turcia, membră a NATO, care are legături strînse cu Rusia şi Ucraina, nu s-a alăturat sancţiunilor vizînd Moscova. Rusia rămîne principalul furnizor de gaze şi de turişti pentru Turcia, cu care construieşte prima centrală nucleară de pe teritoriul turc. Totodată, Turcia a calificat invazia Ucrainei ca „inacceptabilă” şi s-a poziţionat ca un mediator pentru a pune capăt războiului.

Germania vrea să cumpere un scut antirachetă israelian

Guvernul german, pe care invazia rusă în Ucraina l-a convins că trebuie să investească în apărare, preconizează să achiziţioneze un sistem de apărare antirachetă israelian, informează ziarul german Bild, preluat de AFP, potrivit agerpres.  

Decizia nu a fost încă luată în mod oficial, însă Partidul Social-Democrat al cancelarului federal Olaf Scholz, principala formaţiune a coaliţiei aflate la putere în Germania, o susţine, precizează acest cel mai citit cotidian german. „Trebuie să ne apărăm mai bine împotriva ameninţării ruse. Pentru aceasta avem nevoie rapid de un scut antirachetă la scara Germaniei”, explică în Bild raportorul Bundestagului pentru bugetul de apărare, Andreas Schwarz. „Sistemul israelian Arrow 3 este o bună soluţie”, a adăugat el cu privire la acest dispozitiv antirachetă israelian destinat să contracareze rachetele cu rază de acţiune lungă. Potrivit Bild, sistemul, inspirat din „Iron Dome” (Domul de Fier) israelian, ar costa circa 2 miliarde de euro şi ar putea fi operaţional din 2025, din trei situri în Germania. Scutul ar fi suficient de puternic pentru a acoperi şi Polonia, România şi republicile baltice.

Primele exporturi de porumb ucrainean cu trenul spre Europa

Comercianții fac primele exporturi de porumb ucrainean în Europa cu trenul, în condițiile în care porturile maritime ale țării rămîn blocate din cauza invaziei rusești, a anunțat firma de consultanță agricolă APK-Inform, citată de Reuters, informează mediafax.

Ucraina este un important cultivator și exportator de cereale la nivel mondial. Aproape toate exporturile sale au fost în mod tradițional expediate din porturile sale de la Marea Neagră. Exporturile lunare de cereale depășeau 5 milioane de tone înainte de război. Comercianții și oficialii din domeniul agriculturii au anunțat că Ucraina, care are încă cantități semnificative de cereale în stoc, ar putea începe să exporte cu trenul pe la granița sa vestică. „Primele loturi de cîteva mii de tone de porumb au fost deja exportate prin granița terestră vestică a Ucrainei”, a anunțat APK-Inform într-un raport. Autoritățile ucrainene de transport au declarat că pînă la 600.000 de tone de cereale pe lună ar putea fi exportate cu trenurile din Ucraina către Europa.

Oligarhii ruşi pot continua să vină şi să facă afaceri în Turcia

Ministrul turc de Externe Mevlut Cavusoglu a declarat că îi va primi pe oligarhii ruşi atît ca turişti, cît şi ca investitori, atîta timp cît oricare relaţii de afaceri sunt menţinute în sfera dreptului internaţional, transmite CNBC, scrie news.ro. 

”Implementăm sancţiuni aprobate de ONU, aşa că dacă cetăţenii ruşi doresc să viziteze Turcia, desigur, pot vizita Turcia. Acum ruşii vin să viziteze Turcia, asta nu este nici o problemă”, a spus el. Întrebat dacă acest lucru se extinde la investiţii şi afaceri, Cavusoglu a răspuns: ”Deci, dacă vrei să spui că aceşti oligarhi pot face orice afacere în Turcia, atunci, desigur, dacă este legal şi nu este împotriva dreptului internaţional, voi lua în considerare”. Turcia a criticat ferm invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, dar se opune, în principiu, sancţiunilor impuse de aliaţii săi din NATO. Avînd în vedere legăturile diplomatice şi economice cu Rusia, în special în ceea ce priveşte importurile de gaze ruseşti, şi relaţia sa uneori volatilă cu partenerii occidentali, este puţin probabil ca atitudinea Turciei să se schimbe în curînd. Turcia a creat legături strînse cu Rusia de-a lungul anilor în domenii precum apărare, energie şi comerţ şi se bazează, de asemenea, pe turiştii ruşi. Dar Ankara a vîndut şi drone Kievului, ceea ce a înfuriat Moscova.

SUA şi Israelul, hotărîte să împiedice Iranul să obţină arme nucleare

SUA şi Israelul sunt hotărîte să împiedice Iranul să obţină arme nucleare, în pofida diferendului lor asupra revenirii la un acord-cadru pentru programul nuclear civil iranian, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken, informează AFP, potrivit agerpres.  

„Atunci cînd este vorba de cele mai importante lucruri, noi avem aceeaşi poziţie: suntem angajaţi, hotărîţi să facem în aşa fel încît Iranul să nu obţină niciodată arme nucleare”, a declarat Blinken în timpul unei conferinţe de presă susţinută la Ierusalim alături de omologul său israelian Yair Lapid. „SUA cred că revenirea la o punere în aplicare completă a acordului asupra programului nuclear iranian din 2015 este cel mai bun mijloc de a repune programul nuclear iranian în cutia în care se afla înainte ca el să scape de acolo atunci cînd SUA s-au retras din el în 2018, în timpul Administraţiei Trump”, a adăugat Blinken.

Israelul nu vede cu ochi buni un posibil acord asupra programului nuclear al Iranului, principalul său duşman.

Kievul respinge drept fără bază legală orice referendum în teritorii ocupate de Rusia

Organizarea unui referendum în teritorii ocupate de către Rusia ”sunt nule şi neavenite şi nu vor avea nicio bază legală”, denunţă Guvernul ucrainean după ce liderul separatist pro-rus din Lugansk a anunţat un eventual referendum de ”aderare” la Rusia, relatează Reuters, potrivit news.ro.

Teritoriul separatist pro-rus Lugansk, una dintre cele două regiuni separatiste ucrainene din Donbas (Est) cărora Moscova le-a recunoscut ”independenţa” înainte de invazia Ucrainei, ar putea organiza în curînd un referendum în vederea unei ”aderări” la Rusia, a anunţat liderul separatist Leonid Pesecinik. ”Toate referendumurile în teritorii ocupate temporar sunt nule şi neavenite şi ni vor avea nici o validitate legală”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvînt al Ministerului ucrainean de Externe. ”Din contră, Rusia se expune unor sancţiuni şi mai dure ale comunităţii internaţionale, care-i vor accentua izolarea la nivel mondial”, a avertizat el.

SUA îşi vor menţine sancţiunile impuse Gardienilor Revoluţiei

Statele Unite îşi vor menţine sancţiunile impuse Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii islamice, inclusiv în cazul unui acord în dosarul nuclear iranian, a anunţat emisarul american pentru Iran Robert Malley, la Forumul de la Doha, în Qatar, relatează AFP.

Gardienii Revoluţiei ”vor rămîne sancţionaţi în virtutea legii americane, iar percepţia noastră (a acestora) va fi mereu aceeaşi”, a subliniat diplomatul american, în contextul în care Iranul cere Statelor Unite să scoată Gardienii Revoluţiei de pe lista cu organizaţii teroriste. Iranul a confirmat că această retragere este unul dintre punctele aflate în continuare discuţie în negocierile în vederea unei relansări a Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian. Robert Malley a avertizat, la Doha, unde s-au reunit lideri politici şi din lumea economică, cu privire la faptul că un acord nu este nici ”inevitabil” şi nici ”foarte apropiat”, ”Suntem destul de aproape”, a declarat el despre negocieri, însă ”suntem destul de aproape de o anumită vreme. Iar eu cred că asta vă spune tot ce trebuie să ştiţi despre dificultate problemelor abordate”. Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a anunţat că încheierea unui acord în dosarul nuclear iranian este o ”chestiune de zile”.

David Saranga: Ce s-a întîmplat în timpul Holocaustului este total diferit

Ambasadorul Israelului în România, David Saranga, afirmă că situaţia actuală din Ucraina nu poate fi comparată cu Holocaustul. „Ce s-a întîmplat în timpul Holocaustului este total diferit şi din acest motiv nu ne place cînd Rusia spune una despre Ucraina şi nu ne place cînd Ucraina spune că ce se întîmplă astăzi este încă Holocaust”, declară diplomatul. David Saranga afirmă că există o legătură directă între Preşedintele ucrainean Volodimir Zelensky şi conducerea Israelului, arătînd că motivele pentru această relaţie nu îl reprezintă faptul că liderul ucrainean este de origine evreiască, ci pentru că Israelul are o relaţie diplomatică foarte bună cu Ucraina. 

Întrebat Duminică, în emisiunea Insider Politic de la Prima Tv, ce părere are despre pretextul denazificării invocat de Vladimir Putin pentru a justifica invazia din Ucraina, David Saranga a răspuns că nu există legătură între evenimentele curente şi Holocaust. „Eu cred că toate argumentele sau tot vocabularul care are legătură cu Holocaustul, cu Al Doilea Război Mondial ş.a.m.d. nu are nimic cu realitatea din ziua de astăzi, mai ales nu are nimic cu acest război şi din acest motiv nu cred că nici Rusia, nici Ucraina trebuie să folosească acest vocabular. Acesta a arătat că în Israel doar „cîteva persoane” au criticat comparaţia făcută de Preşedintele Zelensky între Holocaust şi războiul din Ucraina, arătînd că acesta „a vorbit din inima lui”.  Saranga a subliniat „istoria dureroasă” a familiei preşedintelui Zelensky, victimă a Holocaustului, subliniind că nu aceasta este, însă, motivul „legăturii bune” dintre Israel şi Ucraina.