Rusia nu mai acceptă plăţi în euro sau dolari pentru gazul livrat ”ţărilor ostile”

Preşedintele Vladimir Putin a anunţat, Miercuri, că Rusia nu va mai accepta plăţi în dolari sau euro pentru livrările sale de gaze naturale către UE şi a dat termen autorităţilor ruse o săptămînă să pună la punct un nou sistem de plăţi în ruble, transmite AFP, potrivit agrepres. „Am luat decizia de a pune în practică un ansamblu de măsuri pentru a trece la plata în ruble a gazului nostru livrat ţărilor ostile şi a renunţa în toate plăţile la devizele compromise”, a declarat Putin la o şedinţă de Guvern, precizînd că aceasta este o reacţie la îngheţarea activelor Rusiei în Occident, în urma sancţiunilor impuse Moscovei după atacul asupra Ucrainei. ”Solicit Guvernului să dea instrucţiunile corespunzătoare către Gazprom pentru a revizui contractele existente. În acelaşi timp, toţi consumatorii străini trebuie să aibă timp pentru efectuarea operaţiunilor necesare”, a indicat liderul de la Kremlin.

Conform lui Putin, prin decizia de îngheţare a activelor Rusiei în străinătate – cum este, de exemplu, cazul rezervelor Băncii Centrale a Rusiei –, Occidentul a declarat de fapt o suspendare a plăţilor către Moscova şi a pus capăt încrederii în devize precum euro sau dolarul american. În urma îngheţării acestor active, Rusia nu mai are acces la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un ”furt”.

Zelenski: Companiile franceze trebuie să iasă de pe piaţa rusă

Companiile franceze, inclusiv producătorul auto Renault şi retailerul Auchan, trebuie să iasă de pe piaţa rusă, a declarat Miercuri Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite Reuters, potrivit agerpres. „Renault, Auchan, Leroy Merlin trebuie să înceteze să mai fie sponsori ai maşinii ruse de război, să oprească finanţarea uciderii copiilor şi a femeilor şi a violurilor. Companiile franceze trebuie să iasă de pe piaţa rusă”, le-a spus Zelenski parlamentarilor francezi.

Oficialii Renault nu au fost disponibili imediat pentru comentarii. Ei anunţaseră mai devreme că iau în considerare din nou suspendarea producţiei la fabrica din Moscova din cauza dificultăţilor logistice. Reprezentanţii retailerului Auchan nu au dorit să comenteze. Săptămîna trecută, un purtător de cuvînt al companiei a declarat că criticile Preşedintelui ucrainean privind continuarea prezenţei Auchan în Rusia sunt „extrem de surprinzătoare”. Oficialii Leroy Merlin, care aparţine aceluiaşi grup ca Auchan, nu au dorit să comenteze.

Sosirea refugiaţilor ucraineni sporesc tensiunile etnice în statele baltice

Sosirea în ţările baltice a zeci de mii de ucraineni care au fugit din calea invaziei ruse obligă autorităţile locale să gestioneze probleme logistice, dar şi să protejeze refugiaţii de ostilitatea susţinătorilor Rusiei din rîndul numeroasei populaţii rusofone din Letonia şi Estonia, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres. 

Ruşii formează aproape un sfert din populaţia Letoniei şi Estoniei, dar numai aproximativ 5% din cea a Lituaniei, foste republici sovietice, acum membre ale UE şi NATO. O zonă din Estul Estoniei este predominant rusofonă, astfel că refugiaţii ucraineni sunt reticenţi să meargă acolo. Pînă să înceapă războiul din Ucraina relaţiile etnice în aceste ţări au fost în general paşnice. Un sondaj publicat la începutul lunii Martie în Letonia a arătat că, în timp ce 90% dintre cetăţenii letoni care au ca limbă maternă letona sunt de partea Ucrainei, procentul celor care spun acelaşi lucru în rîndul populaţiei rusofone este de numai 22%. Naţionaliştii letoni au profitat de acest sondaj pentru a susţine că în ţară există o ”coloană a cincea” formată din etnici ruşi, mulţi dintre ei fiind descendenţi ai ruşilor relocaţi în Letonia în epoca sovietică în armată sau pentru a lucra acolo ca muncitori în diferite sectoare industriale. Şi în interiorul comunităţii ucrainene din Letonia s-au înregistrat tensiuni. Ambasada Ucrainei la Riga a publicat recent o declaraţie în care condamnă mai multe organizaţii locale ucrainene că ar fi pro-Kremlin, ceea ce Uniunea Societăţilor Ucrainene din Letonia a negat vehement.

Autorităţile franceze au îngheţat 800 de milioane de dolari din activele oligarhilor ruşi

Autorităţile franceze au îngheţat 800 de milioane de dolari în active care aparţin oligarhilor ruşi, ca parte a sancţiunilor impuse în urma invaziei ruse a Ucrainei, a declarat, Miercuri, purtătorul de cuvînt al Guvernului francez, Gabriel Attal, relatează CNN, scrie news.ro. ”Aceste sancţiuni sunt resimţite în Rusia, unde economia se clatină, rubla se prăbuşeşte, bursa este în mare parte închisă şi Banca Centrală este puternic afectată”, a spus el. ”Nu va fi nimic interzis dacă trebuie să mergem mai departe”, a spus Attal cu privire la orice sancţiuni suplimentare. Cel mai recent pachet de sancţiuni pe care Uniunea Europeană l-a aplicat la începutul lunii Martie Rusiei a inclus măsuri care vizează 160 de oligarhi şi politicieni ruşi.

NATO instalează patru noi grupuri de luptă pe flancul estic

NATO va desfăşura patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia, pentru a-şi consolida apărarea pe flancul său estic contra Rusiei, a anunţat Miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, informează AFP, Reuters şi dpa, potrivit agrepres.

”Liderii NATO vor decide la summitul lor să consolideze poziţia de apărare cu patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, în România, în Ungaria şi în Slovacia, aducînd la opt grupările tactice desfăşurate de la Marea Baltică la Marea Neagră”, a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă la sediul Alianţei de la Bruxelles. NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. ”Mă aştept ca liderii să convină întărirea poziţiei NATO în toate domeniile, cu creşteri majore în partea estică a Alianţei la sol, în aer şi pe mare”, a adăugat înaltul oficial NATO. ”Ne confruntăm cu o nouă realitate pentru securitatea noastră, aşa că trebuie să ne resetăm poziţia de apărare şi descurajare pe termen mai lung”, a încheiat Jens Stoltenberg.

Începe ”marea dezertare.” Unul dintre cei mai importanţi oameni ai lui Putin a fugit din Rusia

Anatoli Ciubais, considerat unul dintre cei mai importanţi reformatori liberali ai Rusiei, a renunţat la postul de reprezentant special al preşedintelui Vladimir Putin pentru relaţii cu organizaţiile internaţionale, a dezvăluit Miercuri, pentru Reuters, o sursă familiarizată cu această problemă, potrivit agrepres. Potrivit sursei, care a făcut dezvăluirea sub acoperirea anonimatului, Anatoli Ciubais a părăsit teritoriul Federaţiei Ruse şi nu intenţionează să se întoarcă în ţară.

Anatoli Ciubais este cea mai marcantă personalitate care s-a retras dintr-o funcţie oficială după ce Rusia declanşat aşa-zisa „operaţiune militară specială” în Ucraina. Ciubais, considerat arhitectul reformelor economice post-sovietice, a fost mai demult şeful de Cabinet al preşedintelui rus Boris Elţin. El a fost numit în postul de reprezentant special al lui Vladimir Putin pentru relaţii cu organizaţiile internaţionale în 2020, după ce a demisionat din funcţia de preşedinte al companiei de stat în domeniul tehnologiilor RUSNANO, pe care a condus-o din 2008. În funcţia de reprezentant special, Ciubais avea sarcina de a atinge „obiective de dezvoltare durabilă”. Contactat la telefon de Reuters pentru a comenta asupra informaţiei, Anatoli Ciubais a pus capăt apelului.

Mulţi oameni îl acuză pe Ciubais de faptul că a permis unui grup mic de magnaţi să se îmbogăţească în timpul campaniei de privatizare din 1990, în timp ce milioane de ruşi au fost lăsaţi în sărăcie în contextul colapsului economic. În ultimii ani, Anatoli Ciubais a continuat să pledeze pentru reforme economice şi a fost una dintre cele mai marcante personalităţi asociate cu Guvernul rus. În 2010, Ciubais a atenţionat că ascensiunea fascismului este singura mare ameninţare pentru Rusia şi ar putea distruge ţara, aminteşte Reuters. 

Emmanuel Macron denunță bombardamentele Rusiei din zonele dens populate ale Ucrainei

Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat utilizarea de către Rusia „a unor arme explozive în zone dens populate", estimînd că „totul, în agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, este inacceptabil", relatează AFP. „Dreptul internaţional este batjocorit, infrastructurile civile sunt bombardate, arme explozive sunt utilizate în zone dens populate şi lucrătorii umanitari sunt luaţi drept ţinte", a declarat Preşedintele francez. „Dreptul internaţional este această linie care separă barbaria de umanitatea noastră comună", a adăugat el, conform Agerpres. „Dreptul de război nu este opţional. Protecţia civililor şi infrastructurilor civile nu este negociabilă. Cei care trădează aceste reguli vor trebui să dea socoteală în faţa Justiţiei internaţionale", a mai spus Macron. El a reamintit sesizarea Curţii Penale Internaţionale pe 2 Martie de către 39 de state, între care toate statele UE, „un demers inedit în istoria diplomatică, pe măsura gravităţii situaţiei". În Ucraina „este urgent să fie garantată furnizarea fără obstacole a ajutorului european destinat populaţiei", a adăugat şeful de stat francez.

Charles Michel: Trebuie să ne asigurăm că Putin va fi învins

Președintele Consiliului European Charles Michel a declarat, într-un interviu pentru CNN, că Occidentul trebuie să se asigure că „Putin va fi învins”. „Trebuie să fie scopul nostru comun”, spune Michel. Acesta a precizat că UE a adoptat „sancțiuni fără precedent”, însă a recunoscut că Europa este dependentă de Rusia pentru aprovizionarea cu energie. „Trebuie să ne asigurăm că Putin va fi învins. Trebuie să fie scopul comun. Aceasta este o chestiune de securitate, pentru viitorul Europei și pentru viitorul lumii”, a declarat președintele Consiliului European. Michel a spus că a vorbit cu Zelenski și președintele rus de mai multe ori de cînd Rusia a invadat Ucraina, în speranța că îi va ajuta să ajungă la „o încetare a focului și să facă posibilă o cale sinceră pentru a negocia”. „Este extrem de dificil, pentru că nu suntem siguri că Guvernul rus este sincer”, a adăugat el. „Nu suntem naivi, credem că rușii încearcă să atace pentru a-și consolida pozițiile în negocieri”, spune acesta. „Dar, pe de altă parte, trebuie să schimbăm raportul de putere pentru a oferi Președintelui Zelenski o poziție mai bună în acele discuții directe cu Rusia”, a spus Michel.

Reuniunea Consiliului European este programată să se desfășoare în perioada 24-25 Martie, cu Ucraina ca subiect principal pe ordinea de zi. Președintele american Joe Biden va participa la discuții. Charles Michel a vorbit și despre sancțiuni, spunînd că Uniunea Europeană „trebuie să fie inteligentă” în ceea ce privește sancțiunile împotriva Rusiei. „Am decis sancțiuni fără precedent” împotriva Rusiei, a spus el, adăugînd „vizăm oligarhii, vizam sectoarele economice din Rusia”. Cu toate acestea, „nu avem exact aceeași situație în Europa și în Statele Unite”, a recunoscut președintele Consiliului European. „Sectorul petrolului sau al gazelor, de exemplu. Suntem mult mai dependenți în Europa în comparație cu situația din Statele Unite. De aceea trebuie să fim inteligenți. Scopul sancțiunilor este să fie dureroase pentru Rusia, nu pentru noi înșine”, a spus Charles Michel. Întrebat despre dependenței Europei de Rusia pentru aprovizionarea cu energie, Michel a recunoscut că „suntem prea mult dependenți de gazul rusesc”. Cu toate acestea, el a adăugat că Pactul Verde adoptat în 2020 este o soluție pe termen lung pentru reducerea dependenței de Rusia.

Stoltenberg: Rusia nu poate cîștiga un război nuclear

Secretarul general al NATO a avertizat Rusia să nu mai folosească retorica nucleară. „Rusia nu poate cîștiga un război nuclear. Retorica nucleară contrazice flagrant acordurile internaționale pe care Rusia le-a semnat”, a spus Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă. „Rusia trebuie să înceteze cu retorica nucleară”, a spus Stoltenberg, făcînd apel la „responsabilitate” și adăugînd că orice utilizarea a armelor nucleare va duce la extinderea conflictului dincolo de granițele Ucrainei.

Comentariile secretarului general al NATO au fost făcute în contextul în care Rusia amenință cu folosirea arsenalului nuclear. Marți, purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a spus că Rusia va folosi arma nucleară dacă „existența sa ar fi amenințată”. În conferința de presă de Miercuri, Jens Stoltenberg a spus că NATO a furnizat Ucrainei echipamente de protecție împotriva armelor chimice și biologice, după ce au existat avertismente ale serviciilor de intelligence că Rusia ar putea folosi astfel de arme în Ucraina. „Rusia a mai folosit agenți chimici împotriva unor oponenți ai regimului în Anglia, dar și în Siria”, a declarat Stoltenberg. Orice utilizare a armelor chimice de către Rusia ar fi cu totul inacceptabilă și ar „schimba total natura conflictului” din Ucraina, spune secretarul general al NATO. 

SUA au avertizat că Putin, care se simte încolțit și are la dispoziție stocuri limitate de muniție convențională, ar putea folosi la alte tipuri de armament. Oficialii americani au acuzat Rusia că răspîndește o afirmație nedovedită că Ucraina ar avea un program de armament biologic pentru a servi Moscovei ca pretext să lanseze propriile atacuri biologice sau chimice.

Culmea ironiei: Berlinul anunţă că livrează Ucrainei rachete de concepție sovietică, din arsenalul fostei Republici Democrate Germane

Ministrul german de Externe a anunțat Miercuri că, după o perioadă de întîrziere, noi livrări de rachete Strela, care se aflaseră în inventarul Armatei din fosta Republică Democrată Germană (RDG), sunt în drum spre Ucraina. Invazia rusă în Ucraina a determinat Germania să opereze o schimbare istorică în politica sa de a nu trimite arme către zone de conflict, însă Guvernul ucrainean a fost dezamăgit de întîrzieri.

„Pot spune foarte clar că noi livrări de (rachete) Strela sunt pe drum”, a declarat Annalena Baerbock, ministrul german de Externe, în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german, potrivit Reuters, preluată de Agerpres. „Noi suntem unul dintre cei mai mari furnizori de arme în această situaţie, aceasta nu ne face mîndri, însă aceasta este ceea ce trebuie să facem pentru a ajuta Ucraina”, a adăugat ea.

Rachetele uşoare Strela, de concepţie sovietică, se află în stocurile forţelor armate ale fostei Germanii de Est (RDG). Primul model de rachete Strela (Strela-1) este un sistem de rachete sol-aer ghidate cu infraroşu, cu rază scurtă de acţiune. Dezvoltat iniţial de Uniunea Sovietică sub denumirea GRAU 9K31, este cunoscut în mod obişnuit prin numele său de cod NATO, SA-9 Gaskin. Sistemul constă dintr-un vehicul amfibiu BRDM-2, care montează două perechi de rachete 9M31 pregătite pentru lansare. De asemenea, Annalena Baerbock a anunţat că primul zbor cu refugiaţi ucraineni din Republica Moldova spre Germania va avea loc Vineri sau Sîmbătă.