În Israel, ar putea avea loc alegeri parlamentare anticipate

Benjamin Gantz, liderul formaţiunii Albastru & Alb şi premier desemnat al Israelului, l-a informat Miercuri seară pe Preşedintele Reuven Rivlin că nu a reuşit să formeze o coaliţie guvernamentală, relatează Haaretz. Anunțul a fost făcut cu cîteva ore înainte de expirarea, la miezul nopții, a termenului-limită pe care îl avea pentru încheierea negocierilor. Astfel, în contextul acestui nou impas politic, Israelul ar putea organiza din nou alegeri parlamentare anticipate. Ar fi al treilea scrutin anticipat în decurs de un an. Mingea este acum în terenul Parlamentului. Membrii Knessetului au acum la dispoziţie încă 21 de zile pentru configurarea unei majorităţi parlamentare care să susţină un Guvern condus de Benjamin Netanyahu sau de Benjamin Ganz. În caz contrar, Knessetul va fi dizolvat şi vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate, scrie Mediafax.

După două runde eșuate de negocieri pentru formarea unui Guvern de uniune națională – prima condusă de premierul în exercițiu Benjamin Netanyuahu imediat după alegerile din 17 Septembrie, iar cea de-a doua rundă purtată de Gantz -, acum, orice membru al Knessetului (Parlamentul israelian) care ar obține sprijinul a cel puțin 61 de colegi poate fi însărcinat cu formarea unei coaliții guvernamentale. Parlamentarii au 21 de zile să nominalizeze un candidat. În orice caz, este pentru prima dată în istoria Israelului cînd doi candidați la rînd nu reușesc să formeze o coaliție, notează Haaretz.

Se pare că a fost descoperită „gena nemuririi”

O nouă descoperire în studiul ADN-ului plantelor, considerată de cercetători drept „revoluționară”, ar putea ajuta la descoperirea așa-zisei „gene a nemuririi” și la încetinirea procesului de îmbătrînire în cazul oamenilor, care ar putea, teoretic, să ajungă să trăiască mii de ani, informează CNN.

„Este pentru prima oară cînd am reușit să identificăm structura detaliată a telomerazei (proteină asociată cu rezistența la procesul de îmbătrînire) din plante”, a declarat dr. Julian Chen, coautor al studiului și profesor de biochimie la Universitatea de stat din Arizona, SUA. Telomeraza este o enzimă care controlează și restabilește lanțul ADN al telomerilor – „segmente” de ADN situate la extremitatea cromozomilor, al căror rol e protejarea cromozomilor împotriva degradării. Pentru a înțelege mai bine acest tip de descoperire, savanții sugerează să ne imaginăm „telomerii” ca pe niște șireturi de la pantofi. Nivelurile ridicate de telomerază păstrează șireturile suficient de „lungi”, astfel încît să protejeze celulele de degradare, după divizarea acestora.

Majoritatea celulelor din corpul nostru au un nivel scăzut de telomerază, prin urmare ele „îmbătrînesc”, în timp, după divizare (la fel ca o pereche de șireturi care, în timp, „se degradează” și intră tot mai greu în găurile de la pantof). Dar, dacă aceste celule sunt protejate de telomeroză, odată cu divizarea celulară, se pierde un telomer, iar ADN-ul continuă să rămînă intact pentru mai mult timp. Fumatul, stresul, dieta necorespunzătoare sunt responsabile, spun cercetătorii, de pierderea unui nivel mai mare de telomeri, comparativ cu cei care duc o viață mai sănătoasă.

„În termeni de cercetare fundamentală, vorbim de o descoperire epocală, pentru că acum avem, în sfîrșit, o modalitate de a studia telomeraza în plante și, astfel, să înțelegem cît de diferite sunt ele, din acest punct de vedere, față de animale”, a declarat cercetătorul american.

Ar putea oamenii, în urma acestei descoperiri istorice, să ajungă să trăiască, la un moment dat, la fel de mult cît copacul „Matusalem” – în care poate trăi pînă la 5.000 de ani. Este posibil, spun cercetătorii, dar asta se va întîmpla, eventual, într-un viitor nu prea apropiat. „Ce facem acum este cercetare de bază. Pînă la a aplica pe oameni rezultatele acestor studii mai e cale lungă”, a spus cercetătorul american. Elizabeth Blackburn, cercetător la Universitatea din California, s-a arătat extrem de entuziasmată de rezultatele studiului. „Studiul ne arată cum plantele ne pot ajută la descoperirea verigii lipsă în acest proces”, a spus Blackburn. Elizabeth Blackburn este laureată, în 2009, a premiului Nobel pentru Medicină, chiar pentru descoperirile făcute în domeniul telomerilor și ale telomerazei.

Vladimir Putin spune că e „absolut ciudată” ideea de a se renunța la gaz

Preşedintele rus Vladimir Putin a ironizat Miercuri apelurile care se fac auzite tot mai frecvent în Europa la reducerea dependenţei de energiile fosile şi mai ales de gaz, una din principalele mărfuri de export ale Rusiei, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Îndemnat să se pronunţe, în cadrul unui forum economic la Moscova, în legătură cu voinţa afişată de unii europeni de a nu mai folosi gaz, Vladimir Putin a apreciat că a renunţa la o „energie atît de curată” este „o idee absolut bizară”. „În susţinerea acestui gen de propuneri, cred că omenirea s-ar putea întoarce la traiul în peşteri, pentru că nu ar mai consuma nimic”, a spus Preşedintele rus, răspunzînd la o întrebare din partea preşedintelui grupului italian de petrol şi gaze Eni, Emma Marcegagli.

Săptămîna trecută, Banca de Investiţii a Uniunii Europene a propus încetarea finanţării proiectelor legate de energiile fosile, începînd din 2022, aminteşte AFP.

„Dată fiind tehnologia actuală, omenirea nu ar putea să supravieţuiască şi să-şi salvgardeze civilizaţia fără hidrocarburi şi fără energia nucleară sau hidraulică”, a declarat Putin, potrivit căruia balanţa energetică rusă este una din „cele mai verzi din lume”. Liderul de la Kremlin a calificat totodată drept „barbară” – precizînd că nu e nici o „exagerare” – extragerea petrolului de şist, care este de altfel interzisă în numeroase ţări, dar este autorizată, de exemplu, în SUA. „În unele locuri unde se practică aceste extrageri, la robinete nu curge apă, ci noroi”, a afirmat Vladimir Putin, subliniind că astfel de metode „distrug mediul” şi că Rusia „nu va face niciodată acest lucru”.

Un parazit cu potenţial letal, transmis de căpuşe, a fost depistat pentru prima dată în Marea Britanie

Un parazit transmis de căpuşe, cu potenţial letal, a fost identificat pentru prima dată în Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, informează Press Association.

Numit B. venatorum, organismul provoacă babesioză, o boală ce afectează animalele, dar şi oamenii, şi care necesită intervenţie medicală de urgenţă. Prezenţa organismului a fost consemnată îndeosebi în China, dar şi în Europa – în ultimele decenii, două cazuri de infecţii au fost confirmate la persoane din Italia, însă în Marea Britanie organismul nu a mai fost identificat pînă în prezent, informează Agerpres. Potrivit Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), o persoană infectată poate prezenta simptome asemănătoare gripei şi icter, iar cazurile grave pot duce la deces.

Într-un studiu efectuat la Universitatea din Glasgow oamenii de ştiinţă au observat că organismul a fost identificat la oi din Nord-Estul Scoţiei. ''Prezenţa B. venatorum în Marea Britanie reprezintă un nou risc pentru persoanele care lucrează, trăiesc sau fac drumeţii în zonele în care există căpuşe şi animale domestice infectate, în special oi'', a declarat Willie Weir, om de ştiinţă în cadrul universităţii. Cercetătorii au prelevat probe de sînge de la oi, vaci şi căprioare din Nord-Estul Scoţiei, din zone în care afecţiunea transmisă de căpuşe a fost detectată anterior. ADN de la parazit a fost detectat în sîngele unui număr mare de oi, care nu prezentau simptome ale bolii, însă o puteau transmite. Oamenii de ştiinţă cred că B. venatorum ar fi fost adus în Marea Britanie de păsările migratoare din Scandinavia.

O tînără însărcinată a fost ucisă de cîini în pădure, în zona în care se desfășura o partidă de vînătoare

O femeie însărcinată a fost ucisă de cîini, într-o pădure din Nordul Franței, acolo unde se desfășura o partidă de vînătoare cu cîini.

Trupul Elisei Pilarski, 29 de ani, care ieșise la plimbare cu cîinii ei, a fost descoperit în apropierea orașului Villers-Cotterêts. Ea a murit din cauza numeroaselor mușcături pe care le avea mai ales în partea superioară a corpului, potrivit procurorului Frédéric Trinh, citat de BBC NEWS. Polițiștii au spus că 93 de cîini sunt testați în acest moment și a fost deschis un dosar pentru omor. Vor fi efectuate teste ADN, în urma cărora vor fi identificați cîinii care au atacat-o, apoi proprietarii lor. Între cîinii testați se numără și cei cinci cîini ai femeii, care era însărcinată în luna a șasea. Examinarea medico-legală a stabilit că decesul a fost provocat de hemoragia masivă survenită în urma mușcăturilor.

Potrivit procurorului de caz, Duminică, Elisa Pilarski își plimba cîinii în pădurea Retz, la aproximativ 80 de kilometri Nord-Est de Paris. La un moment dat, l-a sunat pe partenerul ei și i-a spus că îi este frică, pentru că o haită de cîini era pe cale să o atace.

Bărbatul a plecat imediat spre zona respectivă și i-a descoperit cadavrul după ce a auzit schelălăitul unuia din cîinii ei. Potrivit unui ziar local, Le Courrier Picard, exact în intervalul în care femeia a fost atacată și ucisă de cîini, în zona respectivă se desfășura o partidă de vînătoare de căprioare la care au fost folosiți și cîini.

Franţa se alătură propunerii Germaniei de creare a unui comitet de experţi pentru reformarea NATO

Franţa şi Germania au făcut Miercuri, la reuniunea ministerială a NATO de la Bruxelles, propuneri menite să calmeze tensiunile provocate de criticile Preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a susţinut că Alianţa se află în ”moarte cerebrală” odată cu dezangajarea SUA în urma politicii lui Donald Trump, transmite AFP, scrie agerpres. Şeful diplomaţiei germane, Heiko Maas, a propus la această reuniune pregătitoare pentru summitul NATO de la Londra constituirea unui grup de experţi condus de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în vederea consolidării procesului politic în cadrul Alianţei, pentru revitalizarea ”dezbaterii politice” şi ”dezvoltarea unei viziuni în comun” ca măsură pentru ”recîştigarea încrederii” între aliaţi.

Omologul său francez Jean-Yves Le Drian a formulat o propunere asemănătoare. ”Un mic grup de personalităţi eminente” să fie însărcinat în special cu reflecţia asupra ”relaţiei NATO cu Rusia” şi asupra ”viitoarelor provocări majore pentru securitatea colectivă, precum ameninţarea teroristă, China şi impactul militar al marilor rupturi tehnologice”, a spus ministrul francez în intervenţia sa la această reuniune. La rîndul său, secretarul american de stat Mike Pompeo a anticipat ”o serie de reuniuni reuşite pentru a putea avea un summit reuşit” la Londra pe 3-4 Decembrie. Însă un diplomat de rang înalt a estimat într-o declaraţie pentru AFP că ”răul este făcut”, iar ”acum trebuie să limităm pagubele pentru a afişa unitatea la summitul de la Londra”. ”NATO este destabilizat de trei probleme: comportamentul Preşedintelui american Donald Trump, comportamentul Turciei şi comportamentul lui Macron”, a rezumat acest diplomat.

Putin: Rusia va continua cooperarea cu OPEC pentru păstrarea unei pieţe petroliere echilibrate şi predictibile

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia şi Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol au „un obiectiv comun” – păstrarea unei pieţe petroliere echilibrate şi predictibile –, iar Moscova va continua cooperarea în cadrul acordului privind reducerea producţiei, încheiat de OPEC cu alte state din afara cartelului (Alianţa OPEC+), transmite Reuters, potrivit agerpres. În 5 Decembrie, va avea loc la Viena o întîlnire OPEC, urmată de discuţii cu Alianţa OPEC+. „Obiectivul nostru comun (cu OPEC) este ca piaţa să fie echilibrată, acceptabilă pentru producători şi consumatori şi, cel mai important, şi vreau să subliniez asta, predictibilă”, a afirmat Putin la un forum desfăşurat Miercuri.

În Octombrie, Rusia şi-a redus producţia de petrol la 11,23 milioane de barili pe zi (bpd), de la 11,25 milioane bpd în Septembrie, dar încă la un nivel ridicat faţă de plafonul de 11,17 – 11,18 milioane bpd stabilit pentru Moscova conform acordului global privind reducerea producţiei. La forum, Putin a declarat că producţia de petrol a Rusiei a crescut uşor, în pofida acestui acord, dar Moscova nu are ca obiectiv să devină cel mai mare producător de ţiţei din lume. În prezent, poziţia este deţinută de SUA.

Din Ianuarie, Alianţa OPEC+ implementează acordul privind reducerea producţiei cu 1,2 milioane bpd, valabil pînă în Martie 2020. La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului s-a tranzacţionat Marţi la 60,91 de dolari, în scădere faţă de nivelul de vîrf din 2019, de 75 de dolari. Statele membre OPEC şi cele din afara cartelului furnizează aproape jumătate din petrolul folosit pe plan mondial.

Crescătorii de reni din Mongolia plătesc ”primul preţ” pentru schimbările climatice

O comunitate de crescători de reni din munţii Mongoliei plăteşte ”primul preţ” pentru schimbările climatice din cauza topirii gheţurilor, au atras atenţia oameni de ştiinţă din Statele Unite, citaţi de Press Association, potrivit agerpres. Suprafeţele îngheţate din provincia Khovsgol din Nord-Vestul Mongoliei, care ar trebui să rămînă intacte chiar şi Vara, se topesc, ceea ce reprezintă un pericol la adresa mijloacelor de trai ale localnicilor, potrivit cercetătorilor. Aşa-numita ”gheaţă eternă” este esenţială pentru viaţa populaţiei Tsaatan, păstori tradiţionali din regiune care depind de suprafeţele îngheţate pentru a avea acces la apă potabilă curată şi pentru a se răcori în lunile de Vară.

William Taylor, profesor asistent în cadrul departamentului de antropologie al Universităţii Colorado din Boulder, Statele Unite, a atras atenţia că populaţia Tsaatan ”se află, literalmente, în prima linie a schimbărilor climatice”. ”Aceşti oameni nu au contribuit cu nimic la această problemă cu care ne confruntăm la nivel mondial, însă ei sunt cei care plătesc primul preţ”, a adăugat Taylor, autor principal al unui studiu publicat în jurnalul Plos One.

Mongolia se confruntă în prezent cu o încălzire a climei la rate ce depăşesc media globală, spun cercetătorii, după 2001 înregistrîndu-se temperaturi în timpul Verii cu 1,5 grade Celsius peste valorile din secolul XX. În 2018, o echipă internaţională de cercetători a condus studii arheologice în regiunea Ulaan Taiga din provincia Khovsgol şi a vorbit cu opt dintre cele circa treizeci de familii de localnici. Păstorii au descris cîte petice de gheaţă s-au topit pentru prima dată între 2016 şi 2018, iar mulţi dintre ei s-au plîns că declinul recent al calităţii păşunilor a condus la îmbolnăvirea şi moartea renilor.

Jocelyn Whitworth, coautoare a studiului, cercetătoare în ştiinţe veterinare şi proprietară a Clearview Animal Hospital din Colorado Springs, Statele Unite, a subliniat că ”accesul la peticele de gheaţă este esenţial pentru sănătatea şi bunăstarea acestor animale”. În plus, cercetătorii sunt îngrijoraţi şi pentru faptul că topirea gheţii ar putea afecta registrul arheologic al regiunii. Aceste date sunt de obicei obţinute din materiale organice conservate în gheaţă şi zăpadă decenii la rînd şi chiar secole, oferind ocazia arheologilor să ”vadă” în trecut. Doctor Julia Clark, arheolog la Universitatea Flinders din Australia şi totodată codirector al proiectului, a declarat: ”Arheologia nu este regenerabilă. Odată ce gheaţa s-a topit şi aceste artefacte au dispărut, nu le putem recupera niciodată”.

Peste 20 de şefi de stat vor marca în Ianuarie, la Ierusalim, împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz

Peste 20 de şefi de stat sunt aşteptaţi să ia parte la un eveniment de comemorare a Holocaustului, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare de la Auschwitz, a anunţat Preşedintele israelian Reuven Rivlin, transmite dpa, potrivit agerpres. Preşedinţii Rusiei, Franţei, Germaniei, Italiei şi Austriei se numără printre cei care şi-au confirmat pînă acum prezenţa la evenimentul care va avea loc în Ianuarie anul viitor la Ierusalim, se precizează într-un comunicat al Preşedinţiei israeliene.

Ziua internaţională de comemorare a Holocaustului este marcată în fiecare an la 27 Ianuarie, ziua cînd, în 1945, lagărul morţii de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat de Armata Roşie, care a găsit acolo circa 7.000 de supravieţuitori. Se crede că peste un milion de oameni au sfîrşit în lagărul situat pe teritoriul Poloniei ocupate de nazişti. În total, naziştii au ucis în Holocaust 6 milioane de evrei, plus sute de mii de romi şi etnici sinti, persoane cu dizabilităţi, homosexuali şi membri ai opoziţiei. Evenimentul din 27 Ianuarie 2020, organizat de Fundaţia Forumul internaţional privind Holocaustul (World Holocaust Forum Foundation), are loc în contextul unei creşteri a antisemitismului, mai ales în Europa.

„Viaţa evreilor este din nou sub ameninţare în Europa. Se află sub ameninţarea hărţuielilor şi atacurilor zilnic, pe străzi, în şcoli, la universităţi, online şi chiar în propriile lor case”, a atenţionat într-un comunicat fondatorul şi preşedintele fundaţiei, Moshe Kantor.