Zece milioane de persoane au fugit din casele lor în Ucraina din cauza războiului

Zece milioane de persoane au fugit din casele lor în Ucraina din cauza războiului „devastator” condus de Rusia, a declarat Duminică Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru refugiaţi Filippo Grandi, potrivit agerpres. „Războiul din Ucraina este atît de devastator încît 10 milioane de persoane au fugit, fie strămutaţi în interiorul ţării, fie refugiaţi în străinătate”, a declarat pe Twitter Filippo Grandi. Între aceştia, potrivit UNICEF, peste 1,5 milioane de copii au fugit din Ucraina ca refugiaţi din 24 Februarie şi nenumăraţi alţii au fost strămutaţi din cauza violenţei. Agenţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) a declarat că 3.389.044 de ucraineni au părăsit ţara de la începutul invaziei ruse din 24 Februarie şi că alţi 60.352 au luat drumul exodului. Aproximativ 90% dintre cei care au fugit sunt femei şi copii.

Italia a reacţionat vehement la declaraţiile „ameninţătoare” ale unui oficial din Rusia

Italia a reacţionat vehement la declaraţiile „ameninţătoare” ale unui oficial din Rusia, care a denunţat participarea Guvernului de la Roma la „isteria antirusă”, în contextul sancţiunilor masive aplicate de NATO şi de Uniunea Europeană. Aleksei Paramonov, directorul Departamentului pentru Afaceri Europene din Ministerul de Externe de la Moscova, a acuzat Italia, într-un interviu acordat agenţiei RIA Novosti, că s-a lăsat influenţată de „isteria antirusă” şi susţine sancţiunile „uitînd într-o secundă” de relaţiile bilaterale foarte bune cu Rusia. Oficialul rus a amintit că Administraţia de la Moscova a oferit „asistenţă semnificativă” Italiei la începutul pandemiei, în 2020, informează cotidianul Le Monde. „Respingem cu fermitate declaraţiile ameninţătoare ale părţii ruse. Italia şi partenerii europeni vor continua să exercite presiuni maxime asupra Rusiei” pentru a opri invazia militară din Ucraina, potrivit sursei citate de Mediafax. Premierul Italiei, Mario Draghi, a catalogat drept „odioase şi inacceptabile” referirile oficialului rus la asistenţa acordată de Moscova în timpul pandemiei.

Bulgaria nu va negocia un nou contract de aprovizionare cu gaze de la Gazprom

Bulgaria nu va purta discuţii cu gigantul energetic rus Gazprom pentru a-şi reînnoi contractul de cumpărare de gaze naturale, pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina, şi va căuta surse de aprovizionare alternative, a declarat viceprim-ministrul Assen Vassilev, citat de Reuters, scrie news.ro. Vassilev a spus că Sofia va încerca să importe gaze naturale lichefiate (GNL) de la terminalele din Turcia şi Grecia şi să crească cantitatea de gaze azere pe care o poate primi. Vassilev a spus că Bulgaria susţine ideea unui contract comun de furnizare de gaze pentru UE, care ar putea elimina concurenţa dintre statele membre şi ar putea genera preţuri mai bune datorită volumelor mai mari.

Preşedintele Băncii Mondiale: Războiul din Ucraina agravează problemele legate de aprovizionarea cu alimente

Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a discutat cu administratorul Agenţiei Americane de Ajutor Internaţional (USAID), Samantha Power, despre probleme urgente ale momentului şi a apreciat că invazia rusă a Ucrainei agravează problemele legate de aprovizionarea cu alimente şi preţurile, cei săraci fiind cel mai puternic afectaţi, scrie news.ro. ”Invazia rusă a Ucrainei agravează problemele legate de aprovizionarea cu alimente şi preţurile, cei săraci fiind cel mai puternic afectaţi. Vom discuta despre alimente, apă, energie şi alte provocări cu liderii africani din Senegal şi Maroc săptămîna aceasta”, a scris Malpass pe Twitter. La rîndul său, Samantha Power a transmis că a discutat despre despre modul în care Banca Mondială poate contribui la abordarea crizei globale a securităţii alimentare, exacerbată de invazia Ucrainei de către Rusia. ”Pe măsură ce foamea creşte, la fel creşte tezaurizarea mărfurilor şi măsurile comerciale de protecţie care influenţează şi mai mult preţurile”, a transmis Power.  

Rusia ar putea permite comercianţilor să importe produse fără permisiunea proprietarului mărcii comerciale

Rusia ia în calcul să permită comercianţilor cu amănuntul să importe produse fără permisiunea proprietarului mărcii comerciale, potrivit autorităţii ruse de reglementare a concurenţei, după ce mărcile globale au oprit vînzările sau exporturile din cauza invaziei sale din Ucraina, transmite Reuters, scrie news.ro.  

Serviciul Federal Anti-Monopol (FAS) a anunţat că şeful său s-a întîlnit cu directorul principalului retailer online din Rusia, Wildberries, unde a fost discutată legalizarea importurilor paralele. Ambele părţi au fost încrezătoare că măsura va fi pozitivă pentru consumatori şi întreprinderile ruseşti. FAS a declarat că a pregătit proiecte de regulamente privind importurile paralele – uneori numite şi ”importuri gri”, care sunt discutate de Guvern. ”Iniţiativa FAS care permite importurile paralele va fi o măsură eficientă de sprijin. Întreprinderile mici şi mijlocii vor avea voie să importe în mod legal mărfuri străine fără a solicita permisiuni suplimentare, iar consumatorul va avea acces la o gamă mai largă de bunuri de calitate înaltă la preţuri rezonabile”, a declarat directorul general al Wildberries, Tatyana Bakalchuk, într-un comunicat.

Trei oligarhi evrei suspectaţi de legături cu Putin şi-au dat demisia dintr-o organizaţie filantropică importantă

Trei oligarhi evrei suspectaţi de legături cu preşedintele rus Vladimir Putin şi-au dat demisia dintr-o organizaţie filantropică importantă, pe care au înfiinţat-o, după ce au fost afectaţi de sancţiuni în urma invadării Ucrainei de către Rusia, potrivit unui comunicat al grupului, transmite AFP, potrivit agerpres. Mihail Fridman, Petr Aven şi German Khan vor renunţa la funcţiile deţinute în cadrul Genesis Philanthropy Group (GPG), se arată într-un comunicat dat publicităţii. GPG a indicat că misiunea sa este, printre altele,”să consolideze identitatea evreiască printre evreii vorbitori de limbă rusă din întreaga lume şi să promoveze înţelegerea între evreii care trăiesc în Israel şi în diaspora”. Organizaţia a promis zece milioane de dolari pentru a-i ajuta pe evreii „afectaţi de criza din Ucraina”. Invazia rusă a scos în evidenţă presupuse legături ale evreilor ruşi bogaţi cu Vladimir Putin, precum Roman Abramovici.

Oficial chinez: Sancțiunile impuse Rusiei sunt din ce în ce mai scandaloase”

Un înalt oficial din China a vorbit despre sancțiunile impuse Rusiei de țările vestice spunînd că „acestea sunt din ce în ce mai scandaloase”, informează mediafax. Ministrul adjunct de Externe, Le Yucheng, a ținut un discurs în cadrul unui forum de securitate de la Beijing. „Sancțiunile impuse Rusiei sunt din ce în ce mai scandaloase”, a spus Yucheng, potrivit Sky News. El a adăugat că oamenii din Rusia sunt privați de bunuri din exterior „fără nici o justificare”. „Istoria a arătat că sancțiunile nu pot rezolva problemele. Sancțiunile vor afecta doar oamenii, economia și sistemul financiar și vor înrăutăți economia globală”. Le Yucheng a mai spus că înțelege teama Rusiei față de NATO, spunînd că alianța nu ar trebui să se extindă spre Est împingînd Rusia „într-un colț”.

Germania anunță un acord pe termen lung cu Qatarul, pentru energie „fără Putin”

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a anunţat Duminică un acord pe termen lung între Germania şi Qatar pentru furnizarea de energie „fără Putin”, transmite dpa. După o întîlnire cu emirul Qatarului, Tamim bin Hamad al Thani, Habeck a declarat că a găsit mai mult sprijin decît se aştepta: „Chiar dacă s-ar putea să avem încă nevoie de gaz rusesc anul acesta, în viitor nu va mai fi aşa. Iar acesta este doar începutul”. Acordul bilateral nu se referă doar la livrarea de gaz natural lichefiat din Qatar, ci şi la dezvoltarea de proiecte în domeniul energiei regenerabile şi la oferta germană în domeniul măsurilor de creştere a eficienţei energetice. După 24 Februarie, cînd Rusia a invadat Ucraina, Berlinul a renunţat la darea în exploatare a gazoductului Nord Stream 2, prin care urma să primească şi mai uşor gaz rusesc, şi a început să ia în considerare orice alte opţiuni de asigurare a necesarului energetic.

Guvernul austriac alocă două miliarde de euro pentru a ajuta consumatorii casnici și companiile să depășească criza energetică

Guvernul austriac a anunțat un pachet de măsuri, în valoare de două miliarde de euro, destinat să ajute gospodăriile şi companiile să facă faţă creşterii preţurilor la energie, în contextul invaziei ruseşti în Ucraina, transmite Reuters.

Printre măsurile anunţate de autorităţile de la Viena se numără majorarea cu 50% a subvenţiilor pentru cei care fac naveta, noi reduceri de preţuri pentru transportul în comun şi reducerea suprataxelor pentru gaze naturale şi electricitate. Pachetul de măsuri include şi ajutoare pentru utilizatorii de motorină din sectorul agricol, IMM-urile care utilizează foarte mult combustibil şi companiile care fac trecerea la energie alternativă. Austria îşi asigură 80% din necesarul de gaze naturale din Rusia pe baza unui contract care expiră în 2040. Directorul general de la grupul austriac OMV, Alfred Stern, a avertizat că înlocuirea livrărilor ruseşti de energie nu va fi simplă şi va necesita investiţii mari în infrastructură, de exemplu în terminale de gaze.

Oraşele japoneze înfrăţite cu localităţi din Rusia îşi suspendă colaborarea și anulează toate întîlnirile

Mai multe oraşe japoneze şi-au suspendat activităţile de schimb cultural şi economic cu localităţile ruseşti înfrăţite, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia, relatează Duminică EFE.

Autoritățile din Hiroshima, care preconizau să sărbătorească 50 de ani de relaţii cu municipiul Volgograd, din Sudul Rusiei, au anunțat că au anulat evenimentul. „Invazia desfăşurată de Rusia şi mesajele că această ţară ar putea face uz de arme nucleare calcă în picioare sentimentele cetăţenilor din Hiroshima, care a suferit un atac nuclear”, a declarat agenţiei Kyodo un oficial al acestui oraş. Hiroshima a anunţat la 9 Martie că anulează vizita unei delegaţii, în frunte cu primarul urbei nipone, Kazumi Matsui, în oraşul Volgograd, ce urma să aibă loc în Septembrie cu prilejul acestei aniversări.

La rîndul său, guvernatoarea Capitalei Tokyo, Yuriko Koike, a anunţat la 11 Martie că acest oraş înfrăţit cu Moscova îşi suspendă imediat toate activităţile intra-culturale. Osaka, al treilea cel mai mare oraş al arhipelagului nipon, a trimis o scrisoare pe aceeaşi temă oraşului rus cu care este înfrăţit, Sankt Petersburg. La rîndul său, oraşul Maizuru din Vestul Japoniei, înfrăţit cu localitatea rusă Nakhodka, a comunicat că suspendă toate schimburile, în faţa a ceea ce a considerat drept „o agresiune inacceptabilă”. O altă localitate niponă, Niigata, înfrăţită cu Vladivostok, a anulat vizita unei delegaţii în Rusia, mai scrie EFE, citată de Agerpres. În total, 43 de oraşe din Japonia sunt înfrăţite cu localităţi ruse, însă deocamdată nici una dintre ele nu a anunţat că rupe relaţiile în mod definitiv.