Olanda redeschide bordelurile, grădinile zoologice şi sălile de sport

Olanda a ridicat o serie de restricţii împotriva COVID-19 începînd de Miercuri, permiţînd grădinilor zoologice şi sălilor de sport să se redeschidă şi prostituatelor să primească din nou clienţi, relatează dpa, potrivit agerpres. Cafenelele şi restaurantele pot servi acum clienţii în zonele exterioare între orele 6:00 şi 20:00. Pînă acum acest lucru era posibil doar de la prînz pînă la ora 18:00. Evenimentele cu public continuă să fie interzise. Muzeele, teatrele şi cinematografele rămîn, de asemenea, închise. Magazinele neesenţiale sunt deja deschise de cîteva săptămîni. Guvernul a anunţat că relaxările în cadrul lockdown-ului instituit în urmă cu cinci luni vor fi făcute în funcţie de o scădere semnificativă a numărului de cazuri de COVID-19. În prezent, există în jur de 205 de noi infectări la 100.000 de locuitori în şapte zile. Numărul de pacienţi cu COVID-19 din spitalele au scăzut de asemenea.

10 ani de pușcărie pentru un bărbat care plănuia să atace o şcoală din Rusia

Un Tribunal rus a condamnat la 10 ani de închisoare un bărbat acuzat că a vrut să comită un atentat într-o instituţie de învăţămînt, au transmis Miercuri autorităţile, la o săptămînă după un atac soldat cu morţi într-o şcoală, relatează AFP. Comitetul de Anchetă din regiunea Buriatia a transmis că suspectul, în prezent în vîrstă de 20 de ani, a fost găsit vinovat de „fabricarea ilegală de explozibili” şi de „pregătirea” mai multor crime. Conform acestui puternic organism de investigaţii, suspectul a consultat, începînd din Noiembrie 2018, numeroase informaţii pe internet despre atacuri în şcoli. El a decis apoi să comită „o crimă asemănătoare” într-o şcoală tehnică din oraşul Ulan-Ude prin activarea unor dispozitive explozive şi apoi prin folosirea unei arme de foc „pentru a ucide elevi şi profesori”, a precizat Comitetul de Anchetă.

Conform acestei surse, acuzatul a aruncat în aer o casă abandonată pentru a-şi testa explozibilii. De asemenea, le-a propus la trei cunoscuţi să se i alăture planului, dar aceştia au refuzat, conform Comitetului de Anchetă. Tînărul a fost în cele din urmă reţinut după ce a vizitat de mai multe ori şcoala vizată, conform sursei citate, şi urmează să îşi ispăşească pedeapsa într-o colonie penitenciară „în regim sever”. Condamnarea survine la o săptămînă după un atac cu armă care a dus la moartea a şapte copii şi a doi profesori într-o şcoală din oraşul Kazan, în centrul Rusiei. Presupusul autor al faptei, în vîrstă de 19 ani, a fost arestat. După reţinere, el a pretins că este „Dumnezeu”. Drama a declanşat o dezbatere despre accesul la arme şi la materiale pe internet care glorifică violenţa. Preşedintele Vladimir Putin a cerut în special o înăsprire a regulilor pentru deţinerea de arme. În 2018, după un alt atac, el acuzat „globalizarea”, spunînd că fenomenul atacurilor în şcoli provine din SUA.

Franţa şi Austria au început să revină la normalitate

Franţa şi Austria au început să revină la normalitate începînd de Miercuri, în condiţiile în care cele două ţări au anulat o serie de restricţii anti-COVID-19 ce au fost impuse în contextul pandemiei, informează dpa, potrivit agerpres. Cancelarul austriac Sebastian Kurz a descris acţiunile ţării sale drept „punctul de plecare pentru revenirea la normal”. Terasele faimoaselor restaurante şi cafenele franceze pot să primească din nou clienţi, însă cu restricţii privind numărul acestora. Magazinele neesenţiale, obiectivele culturale şi sălile de cinema pot de asemenea să primească de acum un număr limitat de persoane. O libertate mai mare de deplasare este de asemenea permisă, în condiţiile în care interdicţia de circulaţie începe acum în Franţa la orele 21.00 şi nu la 19.00.

În Austria, lockdown-ul a fost înăsprit şi relaxat în anumite momente în ultimele şase luni, însă începînd de miercuri barurile şi hotelurile pot primi clienţi, ceea ce ar trebui să ajute la repornirea turismului, sector economic-cheie în această ţară. Teatrele, sălile de cinema, muzeele şi sălile de sport vor putea de asemenea să primească clienţi. Multe dintre magazinele neesenţiale au fost redeschise în Austria începînd din Februarie. Pentru a putea redeschide, patronii multor stabilimente trebuie să facă dovada că angajaţii sunt vaccinaţi, au fost testaţi negativ sau au trecut deja prin contaminarea cu noul coronavirus. De asemenea, există în continuare restricţii în ceea ce priveşte capacitatea şi numărul de persoane care se pot aduna.

UE îşi redeschide granițele și pentru cei din țările terțe care sunt vaccinaţi anti-COVID cu vaccinuri aprobate la nivel european

Reprezentanţii statelor membre ale Uniunii Europene s-au pus de acord, Miercuri, pentru a permite intrarea în UE a călătorilor din ţări terţe care au primit dozele necesare de vaccin anti-COVID-19 autorizate la nivel european, informează AFP, citînd surse europene. În perspectiva sezonului turistic estival, ambasadorii celor 27 de ţări membre ale UE au aprobat această recomandare propusă de Comisia Europeană, a cărei aplicare nu este totuşi constrîngătoare pentru state. Dar UE încearcă să-şi coordoneze măsurile la frontierele externe, dată fiind consecinţa lor asupra liberei circulaţii în cadrul blocului comunitar. UE şi-a închis frontierele externe în Martie 2020 pentru călătoriile „neesenţiale” şi a stabilit începînd din Iunie o listă restrînsă, revizuită cu regularitate, a ţărilor terţe ai căror rezidenţi – vaccinaţi sau nu – pot intra în spaţiul blocului comunitar.

Reprezentanţii statelor membre au acceptat, de asemenea, să flexibilizeze criteriul ratei de incidenţă a contaminărilor cu SARS-CoV-2 luat în calcul pentru elaborarea acestei liste. Rata este ridicată de la 25 la 75 de cazuri la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile. Lista, care conţine în prezent şapte ţări (Australia, Israel, Noua Zeelandă, Rwanda, Singapore, Coreea de Sud, Thailanda, plus China, cu condiţia reciprocităţii), ar urma să se extindă semnificativ drept consecinţă. Paralel, statele membre s-au pus de acord pentru a institui un mecanism de urgenţă coordonat pentru a-şi suspenda rapid sosirile dintr-o ţară terţă în caz de deteriorare a situaţiei sanitare din cauza apariţiei unor variante de coronavirus.

Xi Jinping şi Vladimir Putin au inaugurat online construirea în comun a unor noi reactoare nucleare în China

Preşedinţii chinez şi rus, Xi Jinping şi Vladimir Putin, au salutat Miercuri, într-o videoconferinţă, începerea lucrărilor de construcţie a unui proiect comun de energie nucleară, relatează dpa şi AFP, potrivit agerpres. Cei doi lideri au lansat online „lucrările de turnare a betonului în fundaţiile” noilor reactoare ale centralelor nucleare de la Tianwan şi Xudabao, construite în China în parteneriat cu agenţia rusă Rosatom, se menţionează într-un comunicat al Kremlinului. Rusia va construi în total patru noi reactoare, două la centrala existentă de la Tianwan, ridicată împreună cu Rosatom şi care funcţionează deja din 2007, şi alte două la centrala de la Xudabao, aflată în construcţie. Vladimir Putin a precizat că noile reactoare urmează să devină operaţionale în 2026-2028. „Specialişti ruşi şi chinezi lucrează la un proiect comun realmente istoric”, a spus liderul de la Kremlin. „Se construiesc reactoare nucleare puternice şi moderne de concepţie rusă care răspund tuturor exigenţelor în materie de siguranţă şi mediu”, a subliniat Putin.

Acest lucru „va permite cu adevărat ţărilor noastre să contribuie într-un mod semnificativ la aprovizionarea pieţelor mondiale cu energie curată, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi la punerea în aplicare a agendei climatice internaţionale”, a adăugat Preşedintele rus. „Putem spune că relaţiile ruso-chineze au ajuns acum la cel mai înalt nivel din istorie”, a mai spus el.

La eveniment au mai asistat din partea Rusiei vicepremierul responsabil cu energia, Aleksandr Novak, şi directorul Rosatom Aleksei Lihacev. Lucrările începute Miercuri sunt urmarea unor acorduri semnate în 2018, în timpul unei vizite a lui Vladimir Putin la Beijing, şi care, potrivit media, ar avea o valoare de 2,9 miliarde de dolari. China dispune în prezent de 50 de reactoare nucleare funcţionale şi alte 17 se află în construcţie, pentru a contribui la satisfacerea nevoilor de energie ale populaţiei sale de 1,4 miliarde, energia nucleară reprezentînd în momentul de faţă circa 5% din total.

Consumul excesiv de alcool reduce în medie cu un an speranţa de viaţă

Consumul excesiv de alcool reduce în medie cu un an speranţa de viaţă în rîndul populaţiilor a 52 de ţări, din cauza bolilor şi accidentelor pe care le provoacă, se arată într-un raport publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), relatează AFP. Prin urmare, organizaţia internaţională încurajează ţările „să-şi dubleze eforturile de combatere” a acestui fenomen, în special prin limitarea promovării alcoolului către copii şi prin încurajarea unor preţuri mai mari la aceste produse. „Speranţa de viaţă va fi cu aproape un an (0,9) mai mică în următorii 30 de ani din cauza bolilor şi a rănilor” cauzate de „consumul nociv de alcool”, calculează organizaţia în acest raport, care acoperă 52 de ţări din OCDE, Uniunea Europeană şi Grupul celor 20 (G20).

Cele opt ţări cele mai afectate se găsesc în Europa Centrală şi de Est, cu o speranţă de viaţă mai mică cu 1,4 pînă la 1,8 ani, Lituania, Rusia şi Polonia situîndu-se în fruntea clasamentului. Franţa se situează chiar peste medie, în timp ce Turcia şi Israelul par să fie cel mai puţin afectate. Nu există un nivel de consum de alcool recunoscut ştiinţific ca fiind sigur pentru sănătate. În cadrul acestui raport, OCDE defineşte „consumul nociv de alcool” ca depăşind „pragul de risc mimim” stabilit la „mai mult de un pahar de alcool pe zi în cazul femeilor şi 1,5 pahare pe zi în rîndul bărbaţilor”. Rezultatele sunt obţinute prin compararea speranţei de viaţă în 2050 dacă obiceiurile de consum actuale persistă cu un scenariu în care consumul nu ar depăşi acest „prag de risc minim”. Datele din acest raport sunt anterioare pandemiei de COVID-19.

Potrivit unui sondaj realizat în perioada Mai-Iunie 2020 în 11 ţări, 42% dintre persoanele chestionate au declarat că nu şi-au schimbat obiceiurile în ceea ce priveşte consumul de alcool, 36% afirmă că l-au crescut, în timp ce doar 22% spun că l-au redus.„Femeile, părinţii cu copii mici, cei cu venituri mari şi cei cu simptome de depresie şi anxietate” sunt cei care „au raportat cele mai mari creşteri ale consumului de alcool”, se arată în raportul OCDE.

Roscosmos scoate la vînzare, în premieră, una dintre capsulele sale Soyuz

Agenţia rusă Roscosmos a anunţat că scoate la vînzare, în premieră, una dintre capsulele sale Soyuz, în condiţiile în care sectorul spaţial are de suferit de pe urma reducerilor bugetare şi a concurenţei internaţionale, relatează AFP. „Corpul vehiculului de coborîre nr. 738 din misiunea Soyuz MS-08” a fost scos la vînzare de Glavcosmos, filială a Roscosmos însărcinată cu promovarea agenţiei spaţiale, se arată într-un comunicat de presă. ”Modulul de coborîre va fi o operă ideală pentru orice expoziţie publică sau privată avînd ca temă spaţiul”, a continuat Glavcosmos, care nu a specificat cîţi bani intenţionează agenţia să strîngă prin acest demers. „Chestiunea legată de preţul navetei este un secret comercial”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvînt al Glavcosmos, Evgheni Kolomiev.

Această capsulă, care a fost lansată de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan, i-a transportat la Staţia Spaţială Internaţională pe cosmonautul rus Oleg Artemiev şi pe astronauţii agenţiei spaţiale americane NASA Drew Feustel şi Richard Arnold, la data de 21 Martie 2018. Ei au revenit pe Pămînt la bordul aceleiaşi navete, la 4 Octombrie, acelaşi an. Roscosmos nu a dorit să explice motivele din spatele acestei vînzări, o premieră pentru agenţie. Sectorul spaţial – care a anunţat numeroase proiecte foarte ambiţioase – este subfinanţat şi are de suferit, atît de pe urma reducerilor bugetare recente de 150 miliarde de ruble (1,6 miliarde de euro), cît şi a concurenţei internaţionale în domeniile zborurilor cu echipaj uman şi al lansărilor de sateliţi. Directorul Glavcosmos, Dmitri Loskutov, citat de agenţia Ria Novosti, nu a exclus scoaterea la vînzare şi a ”altor navete” spaţiale.

Rusia a anunţat în ultimele luni mai multe proiecte majore menite să relanseze industria spaţială a ţării. Ea va trimite chiar şi o echipă de filmare pentru turnarea unui film de ficţiune la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale în Octombrie, înainte de a-i transporta pe orbită, în Decembrie, pe miliardarul japonez Yusaku Maezawa şi pe asistentul său, Yozo Hirano. Costul primului proiect nu a fost dezvăluit, nici preţul pe care turistul spaţial îl va plăti pentru două bilete pe capsula spaţială Soyuz. De asemenea, Roscosmos şi-a anunţat intenţiile de a construi propria staţie spaţială pînă în 2030 şi de a ridica o bază selenară, alături de China.

Stat Islamic rămîne o forţă puternică în Afganistan

Gruparea Stat Islamic rămîne o forţă puternică în Afganistan, a declarat, într-un interviu pentru AFP, cel mai înalt diplomat american de la Kabul, care acuză SI pentru atentatul recent în care au murit zeci de adolescenţi în apropierea unei şcoli în Capitala Kabul, relatează AFP. Însărcinatul cu afaceri american Ross Wilson susţine însă că amplificarea violenţelor în Afganistan este cauzată de talibani, pe care îi acuză că îşi încalcă angajamentele asumate în cadrul discuţiilor de pace, chiar în timp ce forţele SUA îşi continuă retragerea. „Stat Islamic rămîne o forţă puternică, iar acesta este unul dintre numeroasele motive pentru care vom continua să le furnizăm autorităţilor afgane un ajutor în materie de securitate şi contraterorism”, a declarat Wilson în interviul acordat agenţiei France Presse. El acuză gruparea de comiterea atentatului de la 8 Mai din apropierea unei şcoli pentru fete la Kabul, care s-a soldat cu peste 50 de morţi, şi a unui atentat asupra unei moschei dintr-o suburbie a Capitalei, care a făcut Vineri 12 morţi.

Stat Islamic a revendicat atacul asupra moscheii, dar nu şi pe cel asupra şcolii. „Atentatul asupra şcolii şi cel asupra moscheii de peste cîteva zile par mai degrabă să fi fost comise de aşa-numitul Stat Islamic”, a declarat Wilson, adăugînd că elemente ale Al-Qaida continuă de asemenea să acţioneze în ţară. „Dar nu spun asta pentru a exonera pe cineva, şi cu siguranţă nu pe talibani pentru violenţele în care ei sunt direct implicaţi sau pentru ecosistemul de terorism şi de violenţă la care ei rămîn profund, profund, profund complici”, a adăugat el. În ciuda dezminţirilor talibanilor şi a revendicărilor făcute de Stat Islamic, Guvernul afgan pune deseori pe seama talibanilor violenţele împotriva civililor, susţinînd că SI a fost învins în urmă cu doi ani în fostul său bastion, provincia Nangarhar din Estul ţării.

Organizaţia jihadistă a atras atenţia presei în 2014 atunci cînd şi-a făcut apariţia în zone întinse din provinciile Nangarhar şi Kunar (Nord-Est). Susţinătorii săi au revendicat apoi atentate comise inclusiv la Kabul, fiind în acelaşi timp atacaţi de forţele americane, afgane şi chiar de talibani. SUA şi NATO au început, la 1 Mai, o retragere finală ce ar urma să se încheie cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la atentatele de la 11 Septembrie 2001. Însă acest proces a fost marcat de o reapariţie a violenţelor între talibani şi Guvernul afgan.

„O să vă omorîm pe toți, băieţi” - mesajul talibanilor pentru afganii care au lucrat ca translatori pentru trupele NATO

Translatorii afgani care au colaborat pînă acum cu trupele americane sau NATO se tem că vor fi uciși de talibani, după retragerea tuturor trupelor străine din Afganistan. În ultimii 20 de ani de prezenţă militară NATO în această ţară, circa 300.000 de civili afgani au lucrat  pentru forţele armate ale SUA ori ale Alianţei Nord-Atlantice. Printre aceştia s-au aflat şi cîteva mii de translatori care se tem că vor fi abandonaţi şi încearcă să obţină o viză în Statele Unite, informează Washington Post. Soarta interpreţilor care au colaborat strîns cu forţele NATO este acum incertă, iar aceştia au toate motivele să se teamă de răzbunarea talibanilor, în condiţiile în care aceştia au lansat deja o ofensivă majoră în Afganistan la începutul acestei luni.

De altfel, multe din progresele făcute în Afganistan în ultimii ani în privinţa drepturilor omului şi ale femeilor vor fi anulate în cazul în care talibanii vor reveni la putere în această țară, conform unui raport întocmit de experţi ai serviciilor de informaţii ale SUA. Translatorii, la fel ca şi alţi civili afgani care au colaborat cu forţele SUA sau NATO, pot obţine o aşa numită „viză specială de imigrant”, parte a unui program special creat în 2009, similar unui program realizat anterior în cazul Irakului. Ambele programe au fost criticate pentru procesul lung şi complicat de depunere a aplicaţiilor pentru vize. „Nu ne simţim în siguranţă”, a declarat un astfel de translator afgan, tată a şase copii, care a lucrat atît pentru militarii SUA cît pentru cei ai Alianţei Nord-Atlantice. Cel puţin 300 de translatori au fost omorîţi în Afganistan, din 2016 şi pînă în prezent. „Talibanii strigă acum după noi şi ne spun: Fraţii voştri (americani) vor pleca în curînd, iar apoi o să vă omorîm pe toţi, băieţi”

Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că SUA sunt decise să îi ajute pe translatorii şi civilii afgani care şi-au adus contribuţia la efortul de război, de multe ori punîndu-şi viaţa în pericol. Concomitent, Administraţia Biden verifică programul de acordare a vizelor pentru aceste persoane şi examinează motivele pentru care au existat întîrzieri. În luna Decembrie 2020, Congresul SUA a adăugat la acest program un număr suplimentar de 4.000 de vize. Astfel, numărul total al afganilor şi rudele acestora care pot emigra în SUA a ajuns la 26.500. Jumătate dintre aceste vize au fost deja acordate şi circa 18.000 se află în procesare. Procesul de acordare a vizelor SUA durează în prezent peste 3 ani.

Procuratura din New York a început o anchetă penală asupra afacerilor lui Donald Trump

Procuratura statului New York a început o anchetă penală asupra afacerilor lui Donald Trump, desfășurate prin compania Trump Organization, scrie BBC. Pînă acum, ancheta urmărea doar aspectele civile ale afacerilor sale. Un purtător de cuvînt al procurorului general a declarat că ancheta privind compania de imobiliare a lui Donald Trump "nu mai privește doar aspectele civile". "Am informat Trump Organization că ancheta noastră în privința companiei nu mai privește doar aspectele civile. În momentul de față, desfășurăm o anchetă penală împotriva Trump Organization, împreună cu Procuratura din Manhattan. Atît putem comenta deocamdată", a spus Fabie Levy, purtătorul de cuvînt al procurorului general al statului New York. Declarația acestuia nu a precizat ce anume a determinat transformarea anchetei din una civilă în una penală sau dacă fostul Președinte american este ținta unor acuzații.

Letitia James, procurorul general al statului New York, urmărește afacerile lui Donald Trump încă înainte ca acesta să devină Președinte. Reprezentanții lui Trump resping orice acuzație și spun că o anchetă condusă de un procuror democrat este o vendetă politică. În Martie 2019, Letitia James a început o anchetă civilă pe baza unor indicii că Donald Trump a supraevaluat valoarea proprietăților sale cînd încerca să obțină împrumuturi de la bănci și a subevaluat-o cînd trebuia să plătească impozite, pentru a plăti taxe mai mici. Potrivit unor documente prezentate în instanță în August anul trecut de procurorul general din Manhattan, Cyrus Vance Jr, Procuratura investiga din punct de vedere penal Trump Organization. Documentele depuse făceau trimitere la articole de presă despre pretinse fraude bancare și fraude cu asigurări ale companiei. Procuratura din Manhattan investiga, de asemenea, dacă bilanțurile contabile ale lui Trump au fost măsluite pentru a acoperi plăți secrete din 2016 către două femei care au spus că au avut relații cu Donald Trump.