Noi negocieri între Rusia și Ucraina ar putea avea loc săptămîna aceasta

Noi negocieri între Rusia și Ucraina ar putea avea loc săptămîna aceasta, potrivit lui Mykhailo Podoliak, consilier al Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, informează mediafax. „Va fi programată o întîlnire, cea de-a patra rundă de negocieri. Ar putea fi mîine, poimîine”, a declarat Podoliak pentru Belta, agenția de presă de stat din Belarus. „Există diverse propuneri pe masa de negocieri acum, sunt multe, există o duzină de propuneri, inclusiv cu privire la un acord politic și, cel mai important, cu privire la un acord militar. Mă refer la o încetare a focului, o formulă de încetare a focului și retragerea trupelor”, a spus el. „Probabil că nu este necesar să mergem mai departe și să purtăm doar conversații. Am discutat toate problemele, acum încercăm să împachetăm aceste probleme în formate legale”, a spus Podoliak.

Banca centrală a Rusiei decide să nu redeschidă tranzacțiile bursiere la Bursa de la Moscova

Banca centrală a Rusiei a anunțat că a decis să nu redeschidă tranzacțiile bursiere la Bursa de la Moscova în perioada 14-18 Martie, cu excepția unor tranzacții care nu se desfășoară pe piața liberă și a tranzacțiilor care utilizează sistemul de plăți SPFI, anunță Reuters , informează mediafax. Instituția a precizat că piața valutară, piața monetară și piața repo se vor deschide la ora 0700 GMT în acele zile. Banca a precizat că va anunța ulterior modul de funcționare pentru săptămîna următoare.

Rusia se confruntă cu un exod al creierelor

Peste 25.000 de ruși au sosit în Georgia de la invazia Rusiei în Ucraina. Rușii s-au luptat să găsească locuințe la prețuri accesibile în orașele mari, și mulți dintre ei pot fi văzuți rătăcind prin Capitala Tbilisi, cu valizele și, adesea, chiar și cu animalele de companie, relatează BBC , informează mediafax. Exodul nu se oprește la Georgia. UE, SUA, Marea Britanie și Canada și-au închis spațiul aerian pentru zborurile rusești, așa că aceștia se îndreaptă spre țări în care zborurile sunt încă permise și unde nu sunt necesare vize, cum ar fi Turcia, Asia Centrală și Caucazul de Sud. Mulți au fugit în Armenia. Potrivit unei estimări a unui economist rus, pînă la 200.000 de ruși și-au părăsit țara de la începutul războiului.

Mulți georgieni sunt neliniștiți de acest aflux dramatic de ruși, deoarece au trecut mai puțin de 14 ani de cînd liderul rus a invadat Georgia. Cu toate acestea, antreprenorul în domeniul tehnologiei Lev Kalașnikov crede că Georgia va beneficia de ceea ce el afirmă că este cel mai mare exod de creiere din istoria modernă a Rusiei. El a deschis un grup pentru expatriați pe aplicația de mesagerie Telegram.

Britanicii primesc 350 de lire pe lună dacă găzduiesc refugiaţi din Ucraina

Britanicii primesc 350 de lire pe lună dacă găzduiesc refugiaţi din Ucraina, anunţă BBC, potrivit news.ro. Programul guvernamental „Locuinţe pentru Ucraina” solicită oamenilor să ofere o cameră liberă sau o proprietate nelocuită unui refugiat, pentru o perioadă de cel puţin şase luni. Însă Consiliul pentru Refugiaţi şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu nivelul sprijinului disponibil pentru cei care vin în Marea Britanie. Laburiştii acuză că sunt multe întrebări fără răspuns şi că Guvernul se mişcă lent în contextul acestei crize. Pînă în prezent, doar 1.000 de refugiaţi au primit vize pentru Marea Britanie şi au putut solicita vize doar cei cu membri ai familiei în această ţară.

România are 1,26 milioane de bugetari

Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în Ianuarie 2022, de 1.264.843, cu 2.525 mai multe comparativ cu luna precedentă, iar aproape 64% dintre acestea în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Potrivit sursei citate, din totalul celor 808.687 de angajaţi din administraţia publică centrală, 595.537 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 503 angajaţi comparativ cu decembrie 2021). Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 290.589 (290.417 în Decembrie 2021), Ministerul Afacerilor Interne - 121.502 (121.622 luna precedentă), Ministerul Apărării Naţionale -76.055 (75.855 în Decembrie 2021), Ministerul Finanţelor - 24.361 (24.384 în Decembrie 2021) şi Ministerul Sănătăţii -18.380 (18.421 în luna anterioară), informează Agerpres.

Papa Francisc condamnă invazia rusă

Papa Francisc a condamnat în termenii cei mai duri de pînă acum invazia rusească în Ucraina pe care a numit-o  „o agresiune armată inacceptabilă” și a spus că Mariupol, asediat cu brutalitate de invadatori, este un „oraș martir”, dar și că orașele ucrainene riscă să fie „reduse la a fi niște cimitire” relatează Reuters. Vorbind în fața a mii de oameni adunați în Piața Sfîntul Petru, pentru slujba de Duminică, Papa a spus că uciderea copiilor și a civililor neînarmați este barbară și lipsită de vreun motiv strategic valid. El a mai spus că Mariupol, țintit de invadatorii ruși și asediat în ultimele zile cu brutalitate este un „oraș martir”. Suveranul Pontif a făcut din nou un apel pentru coridoare umanitare securizate prin care civilii să poată fi evacuați din calea războiului. Papa nu s-a referit încă direct la Rusia în mesajele sale de condamnare a războiului din Ucraina, însă cuvintele sale sunt menite să conteste justificările ridicole ale Moscovei pentru invazie.

NATO: Luptele şi criza umanitară din Ucraina se vor intensifica în următoarele zile

NATO se aşteaptă ca luptele şi criza umanitară din Ucraina să se intensifice în următoarele zile, informează DPA. „Vedem cu groază numărul tot mai mare de victime civile şi distrugerile necugetate comise de forţele ruse. Poporul ucrainean rezistă cu curaj şi hotărîre, însă următoarele zile vor aduce cel mai probabil o suferinţă şi mai mare”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru publicaţia germană Welt am Sonntag. Stoltenberg a respins acuzaţiile Guvernului rus că SUA au administrat în mod secret laboratoare în Ucraina pentru dezvoltarea de arme biologice, informează Agerpres. „Acum că au fost făcute aceste acuzaţii, trebuie să rămînem vigilenţi, deoarece este posibil ca Rusia însăşi să plănuiască misiuni cu arme chimice sub acest pachet de minciuni”, a spus el, precizînd că asta ar echivala cu o crimă de război.

Manifestaţii anti-război în Rusia

Cel puţin 13 jurnalişti au fost reţinuţi Duminică în timpul unei manifestaţii împotriva războiului desfăşurate la Sankt Petersburg, oraşul natal al lui Vladimir Putin. Poliţiştii „nu au explicat motivul reţinerii”, a scris jurnalistul Andrei Okun pe canalul său de Telegram, conform BBC. El a spus că reporterii reţinuţi purtau cu toţii veste şi legitimaţii de presă. „Dar acest lucru nu interesează pe nimeni, scopul este să ne asigurăm că nimeni nu transmite nimic”, a adăugat jurnalistul rus. Potrivit ONG-ului OVD-Info, 660 de manifestanţi anti-război au fost arestaţi în 35 de oraşe din Rusia Duminică pînă la 17.15 ora Moscovei. În total, 14.644 de persoane au fost arestate în Rusia din 24 Februarie încoace pentru că se opun războiului dus de Putin împotriva Ucrainei.

Jumătate din rezervele valutare şi de aur ale Rusiei au fost îngheţate

Rusia se bazează pe ajutorul oferit de China pentru a face faţă consecinţelor economice generate de sancţiunile occidentale, care se pare că ar fi îngheţat aproape jumătate din rezervele de aur şi valută străină, conform declaraţiilor ministrului rus de Finanţe, Anton Siluanov, transmite Reuters. Oficialul a mai precizat că Rusia va consolida şi cooperarea în ceea ce priveşte schimburile comerciale cu China. „Avem o parte din rezervele noastre de aur şi de schimb valutar în moneda chineză, în yuani. Şi vedem ce presiune exercită ţările occidentale asupra Chinei pentru a limita schimburile comerciale reciproce cu China. Desigur, există presiune pentru a limita accesul la aceste rezerve”, a afirmat ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, transmite News.ro.

Potrivit Reuters, afirmaţiile lui Siluanov oferite într-un interviu televizat, constituie cea mai clară declaraţie de pînă acum a Moscovei că va căuta ajutor din partea Chinei pentru a amortiza impactul sancţiunilor.

O companie medicală românească nu mai oferă servicii gratuite refugiaţilor ucraineni

OK Medical anunţă suspendarea gratuităţii oferite cetăţenilor ucraineni, argumentînd că "trăim vremuri tulburi, în care e bine să ne păstrăm raţiunea şi să ne preocupăm de ai noştri în primul rînd" şi că majoritatea cetăţenilor ucraineni care au apelat gratuit la serviciile clinicii au făcut-o "din maşini de lux, cu scopul de a tranzita ţara, nu ca măsură de control sau prevenţie". "Trăim vremuri tulburi, în care e bine să ne păstrăm raţiunea şi să ne preocupăm de ai noştri în primul rînd. De la începutul conflictului în Ucraina, în România s-au stins mai mulţi oameni ca urmare a infecţiei cu Covid-19, decît civili în acea zonă de conflict", scrie pe pagina de Facebook a centrului medical. OK Medical comunică public "suspendarea gratuităţii oferite cetăţenilor ucraineni". Şi manangerul OK Medical, Mihail Lala, a scris pe Facebook pe acest subiect. "De cînd a început conflictul din Ucraina, în România au murit mai mulţi oameni de covid, decat civili în acest conflict. Nu am văzut pe nimeni să sară cu vreun ajutor. Da... ştiu... erau nevaccinaţi, bătrîni şi bolnavi... Atît!", afirmă Lala.