Familiile din Rusia sunt dezbinate de războiul din Ucraina

Cînd actorul rus Jean-Michel Scherbak a scris pe reţelele de socializare că îi este ruşine că ţara sa a declanşat un război împotriva Ucrainei, iar mama sa – susţinătoare de cursă lungă a preşedintelui rus Vladimir Putin – l-a blocat online, relatează Reuters, potrivit agerpres. „Ea mi-a scris pe Facebook că sunt un trădător şi că am ales”, a declarat pentru Reuters acest actor în vîrstă de 30 de ani, între altele responsabil al relaţiilor cu presa la o casă de filme. El a refuzat să spună din ce ţară europeană se exprimă, dar a precizat că se află în afara Rusiei. Această ruptură între mamă şi fiu este doar unul dintre numeroasele cazuri de certuri care despart familii şi prieteni în Rusia de cînd au început luptele în Ucraina la 24 Februarie. Cea mai mare parte a ruşilor îşi obţin informaţiile despre Ucraina de la media pro-Kremlin, care prezintă o interpretare radical diferită de cea a mass-media internaţionale. Dar mii de ruşi au manifestat pentru a-şi exprima opoziţia faţă de ostilităţile declanşate de armata rusă în Ucraina. Potrivit grupului de monitorizare a manifestaţiilor OVD-Info, Poliţia a arestat peste 13.000 de persoane după 24 Februarie.

În cursul discuţiilor cu mama ei, Daria, de 25 de ani, care a refuzat să-şi dea numele de familie, spune că evită subiectul sensibil al războiului şi alte probleme asupra cărora ele „nu sunt întru totul de acord”. „Am înţeles că ea este în cea mai proastă stare emoţională în acest moment şi că are nevoie de ajutor şi de sprijin”, mărturiseşte tînăra. Ea încearcă totuşi să propună diferite puncte de vedere. Mama sa a fost şocată, spune ea, de înregistrările video cu manifestanţi arestaţi de poliţişti. Daria se bucură de ceea ce ea numeşte „micile ei victorii”.

Alex, un game tester în vîrstă de 28 de ani, care locuieşte împreună cu soţia sa la Gdansk, în Polonia, a declarat că părinţii lui, care se află în Rusia, i-au cerut să-şi suprime de pe reţelele de socializare materialele referitoare la războiul în Ucraina, avertizîndu-l că aceasta ar putea fi periculos pentru el. Părinţii lui Alex îi telefonează în fiecare zi de la începutul conflictului în Ucraina şi fiecare convorbire se termină cu ţipete între el şi mama sa.

O companie din Kiev oferă 1 milion de dolari pentru fiecare avion rusesc capturat. Oferta e valabilă și pentru ruși

Ukroboronprom, o companie ucraineană de armament cu sediul la Kiev, a promis că va oferi recompense importante oricărei persoane care reuşeşte să captureze sau să deturneze avioane sau elicoptere de luptă ruseşti, informează DPA.

Compania ucraineană a anunţat prin intermediul unui mesaj publicat pe serviciul de mesagerie online Telegram că oferă suma de 1 milion de dolari pentru orice avion rusesc capturat în stare de funcţionare. Ukroboronprom va oferi jumătate din această sumă, adică 500.000 de dolari, pentru orice elicopter rusesc. Reprezentanţii firmei ucrainene au lansat cu această ocazie şi un apel către piloţii ruşi, scrie Agerpres. "Pentru piloţii Federaţiei Ruse care vor să participe la acest program: vă garantăm că veţi primi cetăţenie într-o ţară liberă!", au transmis reprezentanţii producătorului de armament Ukroboronprom.

Erdogan acuză Europa de o ”vînătoare de vrăjitoare”

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat, Miercuri, Europa că desfăşoară o „vînătoare de vrăjitoare” împotriva artiştilor ruşi în legătură cu războiul din Ucraina, relatează dpa, potrivit agerpres. El a declarat la Ankara, în cadrul unei reuniuni a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), formaţiunea sa de guvernămînt, că aşa cum Turcia nu a abandonat Ucraina, ea nu poate accepta, de asemenea, „practici care seamănă cu o vînătoare de vrăjitoare împotriva poporului rus, a literaturii ruse sau a studenţilor şi artiştilor ruşi”. Erdogan a dat ca exemplu cazul dirijorului rus Valeri Gherghiev, fără a-i menţiona însă numele.

Orchestra Filarmonicii din München a anunţat că a decis să se „despartă” de dirijorul Valeri Gherghiev, cunoscut drept un apropiat al lui Vladimir Putin, a anunţat primarul acestui oraş german, reproşîndu-i maestrului că nu a denunţat invazia Ucrainei de către Rusia. Mai multe orchestre şi opere din întreaga lume au anulat de atunci concertele conduse de Valeri Gherghiev. Tenorul german Jonas Kaufmann a declarat, la Roma, că este îngrijorat pentru colegii săi din Rusia. Teatrele şi artiştii ruşi sunt dependenţi de finanţarea de la bugetul de stat, a declarat Jonas Kaufmann într-un interviu publicat Miercuri de ziarul italian Corriere della Sera. „Dacă nu ai relaţii bune cu statul, e dificil să obţii bani”, a spus tenorul, în vîrstă de 52 de ani. El a avertizat împotriva întreruperii legăturilor culturale cu Rusia şi i-a îndemnat pe occidentali să se pună în locul ruşilor înainte de a-i judeca. „Ne este greu să înţelegem presiunea cu care se confruntă poporul rus din punct de vedere economic şi al libertăţilor individuale”, a mai spus tenorul.

Sfatul lui Josep Borrell pentru toţi europenii: ”Dați căldura mai încet!”

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell le-a cerut Miercuri cetăţenilor europeni „să dea căldura mai încet în locuinţe”, pentru că trebuie „plătit un preţ” pentru „tăierea cordonului ombilical care uneşte economia UE de cea rusă, în contextul războiului din Ucraina”, transmite EFE, potrivit agerpres. „Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să tăiem cordonul ombilical care leagă economia noastră cu cea rusă şi să întrerupem fluxul care le permite să acumuleze rezerve cu care să-şi finanţeze războiul”, a declarat Borrell în cadrul unei dezbateri în Parlamentul European pe tema invaziei ruse, la care a participat şi şefa Guvernului eston Kaja Kallas. „Putem face acest lucru la nivel macro”, aşa cum a făcut Marţi Comisia Europeană, prezentînd o directivă pentru reducerea cu două treimi a importurilor de gaz rusesc pînă la sfîrşitul anului, dar şi la nivel micro, spune Borrell, care i-a invitat în acest sens pe cetăţenii europeni să mai pună o haină pe ei. „Cer totodată ca toată lumea să facă un efort individual pentru a reduce consumul de gaz, la fel cum reducem consumul de apă atunci cînd este secetă şi la fel ca atunci cînd ne punem o mască pentru a combate un virus”, a insistat el, referindu-se la pandemia de coronavirus.

Borrell consideră că „ceea ce am făcut împotriva COVID-19 trebuie să o facem în favoarea Ucrainei. Trebuie să aibă loc o mobilizare a spiritelor, a activităţilor, a atitudinilor individuale, într-un angajament colectiv pentru a face faţă unei sarcini care este fără îndoială istorică”. 

Austria renunță la vaccinarea obligatorie

Guvernul austriac a anunţat Miercuri suspendarea legii privind vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19, la doar o lună după intrarea acesteia în vigoare, datorită periculozităţii mai scăzute generate de varianta Omicron a noului coronavirus, informează AFP, potrivit agerpres.

„Am decis să urmăm recomandarea comisiei de experţi” şi „să suspendăm” aplicarea textului de lege, a anunţat Karoline Edtsadler, ministrul austriac pentru Afaceri Europene şi chestiuni constituţionale, într-o conferinţă de presă organizată la Viena.„Nu vedem în acest moment necesitatea implementării obligativităţii de vaccinare, ţinînd cont de varianta virală actuală”, care provoacă simptome mai puţin severe decît varianta Delta, în trecut dominantă, a explicat ea.

Potrivit Reuters, la aceeaşi conferinţă de presă a fost prezent şi ministrul austriac al Sănătăţii, Johannes Rauch, care a dezvăluit că o nouă analiză a datelor de sănătate publică şi a aspectelor constituţionale ale acestei legi va fi realizată în următoarele trei luni. Johannes Rauch şi Karoline Edstadler au spus că legea privind vaccinarea obligatorie ar putea fi din nou implementată la nevoie, dacă situaţia epidemiologică se va înrăutăţi. Austria a raportat peste 15.000 de decese asociate COVID-19 de la începutul pandemiei. 

Un regizor ucrainean arestat în Italia la cererea Rusiei a fost eliberat

Un regizor de operă ucrainean care a fost arestat în Italia la cererea Rusiei a spus că speră să fie „ultima victimă a exploatării Interpolului de către Rusia”. Ievhen (Eugene) Lavrenciuk a fost încarcerat la Napoli peste 2 luni, după ce Rusia a lansat un apel pentru arestarea sa prin „red notice”, un instrument folosit odată pentru prinderea criminalilor fugari, dar care acum este folosit și pentru prinderea dizidenților politici. Numele lui Lavrenciuk a fost ulterior șters de pe lista „most-wanted”, Interpolul anunțînd la începutul lunii Ianuarie autoritățile ruse și cele italiene că includerea lui în această evidență nu este în concordanță cu un articol din statutul său care interzice „orice intervenție sau activități cu caracter politic, militar, religios sau rasial”.

Rusia a răspuns atunci spunînd că arestarea și extrădarea lui din Italia sunt justificate, pentru că Lavrenciuk a comis infracțiuni financiare cînd a fost directorul teatrului polonez din Moscova, potrivit The Guardian. Lavrenciuk a plecat din Rusia în Ucraina în 2014, în semn de protest față de anexarea Crimeii care a avut loc în acel an. El a spus că acuzațiile împotriva lui sunt „complet false” și că este persecutat de Rusia pentru că și-a exprimat în mod public revolta. Curtea de apel din Napoli l-a eliberat săptămîna trecută, la cererea ministrului italian al Justiției, Marta Cartabia, care a spus că „avînd în vedere evoluțiile dramatice privind Ucraina”, Lavrenciuk ar putea fi supus unui „tratament contrar drepturilor sale fundamentale” dacă este extrădat în Rusia, din cauza faptului că este ucrainean și este un oponent al președintelui rus Vladimir Putin. Folosirea abuzivă a alertelor „red notice” ale Interpolului de către regimurile autoritare care vor să îi pedepsească pe oponenți a fost analizată de experți în drept, grupuri pentru drepturile omului și amintită în rapoartele Congresului SUA și Parlamentului European.

„Au existat multe dezbateri despre abuzul Rusiei asupra Interpolului”, a spus Alfonso Tatarano, avocatul lui Lavrenciuk. Regizorul a cerut comunității internaționale să excludă Rusia din sistemul Interpol. „Rusia exploatează acest instrument împotriva celor care o critică, compromițînd întregul sistem Interpol. Nu sunt prima victimă a acestui mecanism, dar sper să fiu ultima.”

Analiză BBC. Cît de dependentă este lumea de gazul și petrolul din Rusia și cum s-ar putea descurca fără ele

SUA, Marea Britanie și UE au anunțat că vor restricționa importurile de petrol din Rusia. Măsura a venit după ce Rusia a avertizat că ar putea întrerupe aprovizionarea cu gaze către țările europene dacă acest lucru se va întîmpla. BBC analizează consecințele pe care le-ar avea o astfel de măsură. SUA au anunțat interzicerea completă a importurilor de petrol, gaze și cărbune din Rusia, după ce Ucraina a cerut extinderea sancțiunilor. Marea Britanie urmează să elimine treptat petrolul rusesc pînă la sfîrșitul anului, iar UE își reduce importurile de gaze cu două treimi.

Prețurile petrolului și gazelor au crescut deja semnificativ și ar putea crește și mai mult dacă Rusia va opri exporturile. Prețurile mărfurilor ar urma să crească la rîndul lor, în consecință. Rusia este al treilea cel mai mare producător de petrol din lume, după SUA și Arabia Saudită. Din aproximativ cinci milioane de barili de țiței pe care îi exportă în fiecare zi, mai mult de jumătate merg în Europa. Importurile rusești reprezintă 8% din cererea totală de petrol din Marea Britanie. SUA sunt mai puțin dependente, doar 3% din petrolul său importat provenind din Rusia în 2020.

Analistul Ben McWilliams spune că ar trebui să fie mai ușor să găsești surse alternative de petrol decît pentru gaz, „deoarece nu sunt atît de multe conducte. Sunt unele care vin din Rusia, dar sunt și multe transporturi din alte părți”, spune el. SUA au cerut Arabiei Saudite să-și mărească producția de petrol, dar saudiții au respins cererile anterioare ale SUA de a crește producția pentru a reduce prețul petrolului.

Ce s-ar întîmpla dacă gazul rusesc nu ar mai ajunge în Europa de Vest? Prețurile la încălzire – care sunt deja mari – ar crește și mai mult. Gazul rusesc reprezintă aproximativ 40% din importurile de gaze naturale ale UE. Dacă acestea s-ar opri, Italia și Germania ar fi deosebit de vulnerabile. Europa ar putea apela la alți exportatori de gaze precum Qatar, Algeria și Nigeria, dar există obstacole practice pentru extinderea rapidă a producției. Rusia furnizează doar aproximativ 5% din livrările de gaze ale Marii Britanii, iar SUA nu importă deloc gaz rusesc. Cu toate acestea, prețurile din Marea Britanie și SUA sunt încă în creștere semnificativă, la fel ca în toată lumea. Alternativele la gazul rusesc nu pot fi găsite foarte ușor, arată BBC.

Grupul de cercetare Bruegel estimează că, dacă Rusia ar opri livrările de gaz către Europa, atunci Europa ar putea importa mai mult gaz natural lichefiat (GNL) din SUA. „Implementarea surselor regenerabile necesită timp, așa că, pe termen scurt, aceasta nu este o soluție”, spune analistul de cercetare Simone Tagliapietra. „Deci, pentru Iarna viitoare, ceea ce poate face diferența este schimbarea combustibilului, cum ar fi deschiderea centralelor electrice pe cărbune, așa cum intenționează să facă Italia și Germania în caz de urgență”, adaugă ea.

UE impune noi sancțiuni împotriva Rusiei. 3 bănci din Belarus vor fi excluse din SWIFT

Uniunea Europeană a convenit asupra unui nou set de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarus. Sancțiunile vizează înalți oficiali ruși și oligarhi, precum și excluderea unor bănci din Belarus din SWIFT, potrivit Reuters. Noile sancțiuni vor include și restricții asupra sectorului maritim și vor exclude trei bănci din Belarus din sistemul bancar SWIFT. Noul pachet de sancțiuni va fi aprobat oficial de liderii celor 27 de state membre ale blocului, la un summit care va avea loc la Versailles, în Franța, Joi și Vineri. Într-un mesaj publicat pe Twitter, președinta Comisiei Europene a anunțat că al patrulea pachet de sancțiuni include alți 160 de oligarhi, politicieni ruși și trei bănci din Belarus. Noile sancțiuni au fost convenite în cadrul unei așa-numite reuniuni COREPER II, care convoacă reprezentanții permanenți ai fiecărui stat membru al blocului comunitar, înaintea summit-ului UE.

Endurance, nava pierdută a exploratorului britanic Ernest Shackleton a fost găsită după 107 ani

Epava Endurance, nava exploratorului britanic Ernest Shackleton, zdrobită de gheţuri în largul Antarcticii în 1915, a fost descoperită în Marea Weddell, la o adîncime de 3.000 de metri, au anunţat Miercuri reprezentanții echipei care a plecat în căutarea ei. ''Suntem foarte emoţionaţi că am localizat şi captat imagini cu Endurance. Este pe departe cea mai frumoasă epavă din lemn pe care am văzut-o vreodată. Stă dreaptă, foarte semeaţă pe fundul mării, intactă, într-o stare de conservare uimitoare. Se poate citi chiar numele Endurance înscris în formă de semicerc pe pupă'', a afirmat Mensun Bound, directorul expediției de exploatare organizată de Falklands Maritime Heritage Trust.

Epava a fost descoperită la circa şase kilometri de locul naufragiului, au precizat exploratorii. Expediţia de căutare - formată din circa 100 de persoane - a plecat din Cape Town în 5 Februarie la bordul unui spărgător de gheaţă Sud-african, sperînd să descopere epava înainte de sfîrşitul Verii australe. Nava Endurance a părăsit la sfîrşitul anului 1914 insula britanică Georgia de Sud, situată în Atlanticul de Sud, în cadrul expediţiei Imperial Trans-Antarctic, condusă de Ernest Shackleton, ce viza prima traversare a continentului antarctic, din Marea Weddell pînă în Marea Roos, trecînd pe la Polul Sud. În Ianuarie 1915, ambarcaţiunea a fost prinsă de gheţurile formate în Marea Weddell, în apropiere de banchiza Larsen. Rămînînd captivă timp de mai multe luni, goeleta cu trei catarge şi o lungime de 44 de metri a fost zdrobită treptat de presiunea gheţurilor şi s-a scufundat în Noiembrie 1915 la o adîncime de 3.000 de metri.

Expediţia navigatorului britanic a devenit una legendară datorită supravieţuirii membrilor echipajului său, care au trăit în corturi fixate pe banchiză înainte de distrugerea navei, apoi au călătorit în canoe şi s-au refugiat pe Insula Elefantului, un teritoriu neospitalier şi acoperit de gheaţă, situat în faţa Peninsulei Antarctice. Expediţia a intrat în istorie şi datorită călătoriei îndrăzneţe a lui Ernest Shackleton, plecat într-o canoe alături de cîţiva marinari de pe nava Endurance pentru a cere ajutor în insula Georgia de Sud şi care s-a întors apoi şi a reuşit să salveze întregul echipaj. Expediţia Endurance22 a utilizat tehnologii de ultimă oră, printre care şi două drone submarine pentru explorarea zonei, descrisă de Shackleton însuşi ca fiind "cea mai rea porţiune din cea mai rea mare din lume", din cauza condiţiilor glaciare.

Unde sunt acum cei peste două milioane de refugiați ucraineni care au fugit de ororile războiului 

Peste două milioane de oameni au fugit pînă acum din Ucraina în urma invaziei Rusiei, a anunțat Organizația Națiunilor Unite (ONU). Este criza de refugiați cu cea mai rapidă evoluție din Europa, de la Al Doilea Război Mondial, a transmis înaltul Comisar ONU pentru Refugiați  UNHCR, citat de BBC.

Harta care arată țările spre care se îndreaptă oamenii care fug de ororile războiului include Polonia, România, Slovacia, Ungaria și Moldova. Un număr mult mai mic de refugiați au ales Rusia și Belarus. Potrivit ONU, cei mai mulți refugiați au ajuns în Polonia (1.204.000). Urmează Ungaria cu 191.000 de refugiați, Slovacia cu 141.000 de refugiați, Moldova cu 83.000 de refugiați, România – 82.000 de refugiați. În Rusia au ales să meargă 99.300 de ucraineni, iar în Belarus – 453. Potrivit ONU, peste 210.000 de oameni au ajuns în alte țări din Europa. Refugiaților li se recomandă să aibă la ei pașaport, certificatele de naștere ale copiilor cu care călătoresc și documente medicale. Pentru a obține statutul de refugiat, aceștia trebuie să fie cetățeni ucraineni sau persoane care locuiesc legal în Ucraina, cum ar fi studenții străini. Au fost situații în care persoane din țări africane au fost împiedicate să plece din Ucraina. Uniunea Europeană se pregăteşte să le acorde ucrainenilor care fug de război dreptul de ședere și de muncă în blocul european pentru o perioadă de pînă la trei ani.

După ce guvernul Marii Britanii s-a confruntat cu critici pentru că nu a făcut suficient pentru a-i ajuta pe refugiați, secretarul Apărării, Ben Wallace, a spus că Regatul Unit trebuie să-și crească aceste eforturi. Ministerul de Interne a transmis că Regatul Unit a acordat pînă acum vize pentru 300 de refugiați ucraineni și că au fost demarate 17.700 de cereri de reintegrare a rudelor. Aproape 600 de refugiați sunt blocați însă în Calais, mulți spunînd că au fost respinși din lipsă de documente. Cele două scheme din Regatul Unit anunțate pînă acum cer ca ucrainenii fie să aibă familie în Regatul Unit, fie să aibă o persoană care să îi susțină financiar. Situația se schimbă de la o oră la alta, dar se estimează că 12 milioane de oameni din interiorul Ucrainei vor avea nevoie de asistență. UE consideră că numărul total de refugiați ar putea ajunge la șapte milioane.