În ancheta privind interferenţele Rusiei, au fost efectuate percheziţii la sediile din Bruxelles şi Strasbourg ale Parlamentului European

Miercuri au fost efectuate percheziţii în birourile unui "colaborator" al Parlamentului European de la Bruxelles şi Strasbourg, precum şi la domiciliul acestuia din Bruxelles, în cadrul anchetei privind suspiciunile de ingerinţă ruse şi de corupţie, a anunţat Procuratura federală belgiană, informează AFP. Persoana vizată este un fost asistent parlamentar al europarlamentarului german Maximilian Krah, din partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Potrivit EFE, un judecător de instrucţie al unui Tribunal din Bruxelles a dispus percheziţionarea locuinţei acelui fost asistent situată în cartierul Schaerbeek din Bruxelles şi a biroului acestuia din clădirea PE din Strasbourg (Franţa), efectuată în colaborare cu Eurojust şi autorităţile judiciare franceze. Percheziţiile fac parte dintr-o anchetă declanşată în Aprilie în legătură cu "un caz de ingerinţă, corupţie pasivă şi militantism într-o organizaţie criminală şi se referă la indicii de ingerinţă rusă", a indicat Parchetul. Potrivit suspiciunilor, lucrători din Parlamentul European ar fi fost plătiţi "pentru a promova propaganda rusă prin intermediul site-ului web de informaţii Vocea Europei". Parchetul a precizat că "există indicii că angajatul Parlamentului European a jucat un rol important în această problemă".

În Aprilie, Parchetul federal din Belgia a anunţat o anchetă privind amestecul Rusiei în relaţia cu politicieni europeni, inclusiv plăţi către membri ai Parlamentului European, pentru a disemina propaganda rusă. Ancheta se referă la reţeaua de propagandă pro-Kremlin care a fost descoperită încercînd să influenţeze Parlamentul European şi viitoarele alegeri europene din 6-9 Iunie, ale cărei activităţi pot fi considerate infracţiuni în Belgia. "Ancheta arată cum Moscova a abordat şi a plătit europarlamentari pentru a promova aici propaganda rusă. Serviciile secrete belgiene au confirmat existenţa unei reţele de interferenţă pro-ruse cu activitate în mai multe ţări europene şi aici, în Belgia", a indicat premierul belgian Alexander De Croo în Aprilie. De Croo a explicat apoi că serviciilor de informaţii belgiene "le este clar" că obiectivul Moscovei este să ajute mai mulţi candidaţi pro-ruşi să fie aleşi la alegerile pentru Parlamentul European din Iunie, pentru a consolida naraţiunea pro-rusă din instituţia europeană. 

La începutul săptămînii viitoare, Polonia va reintroduce o zonă tampon la graniţa cu Belarus

Polonia va reintroduce o zonă tampon de 200 de metri la graniţa cu Belarus la începutul săptămînii viitoare, a anunţat premierul Donald Tusk, după ce un militar a fost grav rănit după un atac la graniţă, relatează Reuters. Zona de frontieră a devenit un punct fierbinte după ce numărul migranţilor a crescut semnificativ în 2021, după ce Belarus a deschis agenţii de turism în Orientul Mijlociu pentru a oferi o nouă rută neoficială către Europa - o decizie despre care Uniunea Europeană afirmă că a fost luată pentru a crea o criză.

"Ni s-a recomandat să restabilim rapid zona tampon de 200 de metri în acest perimetru, acolo unde este posibil. Suntem gata să luam o astfel de decizie la începutul săptămînii viitoare", a declarat Tusk, într-o conferinţă de presă lîngă graniţă.
În ultimele săptămîni, s-a înregistrat o creştere a numărului de migranţi care încearcă să treacă ilegal graniţa, iar poliţiştii de frontieră au raportat o serie de incidente violente. Marţi, un militar polonez a suferit răni grave care îi pun viaţa în pericol după ce a fost înjunghiat prin gardul de la graniţă. Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că Polonia este pregătită să crească numărul de trupe la graniţă.

Raportul pentru 2023 al Amnesty International privind pedeapsa cu moartea prezintă un număr record de execuţii

Numărul execuţiilor a atins cel mai mare nivel în lume din 2015, în urma unei creşteri puternice în Iran, anunţă Amnesty International, în raportul anual privind pedeapsa cu moartea, relatează AFP.

Organizaţia nonguvernamentală de drepturile omului cu sediul la Londra a înregistrat 1.153 de execuţii în 2023, fără să includă China, care nu prezintă date, reprezentînd o creştere de peste 30% faţă de 2022. Condamnările la moarte pronunţate au crescut cu 20%, la un total de 2.428. Potrivit Amnesty, cele cinci ţări în care au avut loc cele mai multe execuţii în 2023 sunt China - estimate de ordinul miilor -, Iranul, Arabia Saudită, Somalia şi Statele Unite. Iranul a executat 853 de persoane, cu aproape 50% mai multe decît în 2022.

În pofida acestei creşteri în 2023, care se concentrează mai ales în Orientul Mijlociu, ţările care continuă să efectueze execuţii sunt tot mai izolate. În 2023, numărul acestor ţări a scăzut la 16, un nivel fără precedent. Nici o execuţie nu a avut loc în Belarus, Japonia, Myanmar sau Sudanul de Sud, spre deosebire de 2022. În Asia, Pakistanul a abrogat pedeapsa cu moartea a unor infracţiuni legate de droguri, iar Malaysia a abrogat pedeapsa cu moartea - automată - a anumitor infracţiuni penale. Invers, Africa subsahariană se află între regiunile în care condamnările la moarte au crescut cu 66%, la 494 în 2023. Execuţiile în această regiune - toate în Somalia - au crescut de peste trei ori, la 38. În Statele Unite, unde au avut loc 24 de execuţii. Mai multe state afişează un angajament infailibil faţă de pedeapsa cu moartea, denunţîndu-se metoda asfixierii cu azot folosită în Alabama.

Raportul Amnesty nu include presupuse mii de execuţii în China şi nici în Coreea de Nord sau Vietnam şi denunţă ţinerea secretă a acestor date drept o voinţă de ”înfricoşa”.

Doi colonei din serviciul lui Zelenski au fost arestați pentru că au vrut să-l asasineze

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost la un pas să fie asasinat chiar de oamenii lui. Serviciile secrete din Ucraina au descoperit că doi ofițeri de securitate au fost cooptați de serviciile speciale din Rusia și ar fi divulgat informații prețioase, cum ar fi rutele liderului de la Kiev. Cei doi au fost deja arestați și audiați pentru ca ofițerii ucraineni să afle cît și ce anume știu cei doi suspecți și, mai ales, ce au transmis rușilor.

Potrivit The Times, ofițerii de informații de la Kiev au monitorizat acțiunile celor doi colonei din serviciul de securitate ucrainean. Așa au aflat că primul colonel era recrutat și infiltrat în Ucraina încă din anul 2014 și ulterior a luat sub aripa lui și un alt coleg. Planul celor doi era să îl ucidă pe președintele Zelenski și pe șeful spionajului ucrainean și chiar ar fi pus la cale asasinatul. Și-ar fi cumpărat drone kamikaze și mine antipersonal. Știau de drumurile pe care urmau să le facă cei doi lideri iar în telefoanele lor s-au găsit traseele pe care urmau să le facă.

După ce au avut dovada trădării celor doi, ofițerii ucraineni i-au arestat. Au făcut percheziții la ei acasă după care i-au audiat încercînd să afle ce știu dar și ce informații ar fi trimis rușilor. Așa au aflat că primeau lunar de la Serviciul Federal de Securitate al Rusiei cîte trei mii de dolari în schimbul informațiilor din interiorul serviciilor ucrainene.

Rușii spun că ucrainenii blochează schimburile de prizonieri

Kievul blochează schimburile de prizonieri prin „cereri noi și exagerate”, a acuzat comisarul rus pentru drepturile omului Tatiana Moskalkova, citat de Interfax și The Moscow Times. ”Din nefericire, schimburile au fost suspendate de cîteva luni din cauză că Ucraina, constant, face cereri noi și exagerate”, a declarat Moskalkova, în timpul unei audieri într-o Comisie parlamentară. Ea nu a specificat care sunt solicitările Ucrainei pe care le cataloghează „exagerate” și nu a existat un comentariu imediat din partea ucraineană.

Moscova și Kievul au făcut ultimul schimb la începutul lunii Februarie, cînd au fost schimbați 200 de prizonieri. A fost al 51-lea schimb efectuat de cele două părți de la izbucnirea războiului, în Februarie 2022.

Kievul a precizat că peste 3.000 de prizonieri de război ucraineni au fost returnați în cei peste 2 ani de război, număr similar cu cel al prizonierilor ruși, în condițiile în care cele două părți au aplicat o formulă de 1 pentru 1 pentru a face schimburi.

Președintele Turciei afirmă că ”spiritul Naţiunilor Unite este mort în Gaza”

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că "spiritul Naţiunilor Unite este mort în Gaza" şi a cerut lumii islamice să reacţioneze, după atacul israelian asupra unei tabere pentru persoane strămutate de lîngă Rafah, în Sudul Fîşiei Gaza, soldat cu zeci de morţi, relatează AFP. "ONU nu poate nici măcar să-şi protejeze propriul personal sau personalul umanitar. Ce aşteptaţi ca să acţionaţi? Spiritul Naţiunilor Unite este mort în Gaza", a declarat şeful statului în faţa deputaţilor din partidul său.

Pe lîngă acuzaţia de neputinţă la adresa instituţiei internaţionale, şeful statului turc, care se află în fruntea unei ţări majoritar musulmane, cu 85 de milioane de locuitori, s-a adresat omologilor săi din "lumea islamică".

"Am cîteva cuvinte să spun lumii islamice: ce aşteptaţi pentru a lua o decizie comună? Dumnezeu vă va face, ne va face responsabili", a insistat el, apreciind că "Israelul nu este doar o ameninţare pentru Gaza, ci pentru întreaga umanitate".
"Nici un stat nu este în siguranţă pînă cînd Israelul nu respectă dreptul internaţional şi nu se simte obligat de dreptul internaţional. Şi asta priveşte şi Turcia", a continuat el. "Israelul şi cei care îl susţin speră că vom uita acest genocid: acest genocid nu va fi uitat", a avertizat el. "Uciderea bebeluşilor, a copiilor, atacurile care vizează spitalele, biserici, moschee nu vor fi uitate", a mai spus Erdogan.

În Austria, extrema-dreaptă este pe primul loc în sondaje, cu pînă la 30% în intenţiile de vot la alegerile europarlamentare

Preocupaţi de situaţia economică şi de imigraţie, mai mult de un sfert dintre austrieci înclină să voteze la alegerile europarlamentare din 9 Iunie cu formaţiunea xenofobă, eurosceptică şi pro-rusă Partidul Libertăţii (FPOe), contribuind astfel la consolidarea extremei-drepte în viitorul Parlament European, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres. Conform tuturor sondajelor, Partidul Libertăţii are între 27% şi 30% în intenţiile de vot, cu cel puţin zece procente mai mult faţă de scrutinul european din 2019.
Pentru locul doi, se luptă Partidul Social-Democrat austriac (SPOe), aflat în opoziţie, şi Partidul Popular austriac (OeVP) al cancelarului federal Karl Nehammer, fiecare avînd în sondaje între 20% şi 23% din intenţiile de vot. Pentru partidul cancelarului Nehammer, formaţiune membră a Partidului Popular European (PPE), un asemenea rezultat ar însemna o scădere de peste 11 procente faţă de cel din 2019. Cu procente între 10% şi 15%, partidul neoliberal NEOS concurează pentru poziţia a patra cu Verzii, parteneri minoritari în actuala coaliţie de guvernare şi care au în sondaje între 9 şi 14 procente.

"Nu este un vot în favoarea FPOe, ci unul împotriva politicii tradiţionale", explică creşterea popularităţii extremei-drepte secretarul general al Societăţii Austriece pentru Politică Europeană, Paul Schmidt. Conform unui studiu realizat de această instituţie, percepţia că UE este benefică cetăţenilor a scăzut de la 50% în 2021 la 40% în 2024, deşi mai mult de jumătate dintre austrieci (51%) consideră necesară mai multă implicare decizională la nivel european pentru combaterea diferitelor crize.

"Să oprim nebunia UE!" este sloganul de campanie al extremei-drepte austriece. Capul de listă al Partidului Libertăţii, Harald Vilimsky, acuză Bruxellesul de mentalitate războinică, de impunerea unui "eco-comunism" (referire la măsurile de reducere a emisiilor poluante) şi de încurajare a migraţiei ilegale. Sloganul Partidului Libertăţii apare pe afişele sale electorale alături de chipurile preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, într-o imagine ce sugerează că aceştia sunt pe punctul să se sărute.

Partidul Libertăţii cere ridicarea sancţiunile impuse Rusiei de UE după lansarea invaziei în Ucraina şi consideră că aceste sancţiuni sunt principalele responsabile pentru creşterea preţurilor, o preocupare majoră a cetăţenilor austrieci. Rata anuală a inflaţiei a fost în Aprilie în Austria de 3,5%, a cincea cea mai mare din UE. În acest timp, campania Partidului Popular austriac (OeVP) se axează pe atacurile la adresa Partidului Libertăţii, pe care-l acuză că doreşte să distrugă "proiectul european" şi bunăstarea pe care aderarea Austriei la UE, în 1995, a adus-o acestei ţări. La rîndul lor, social-democraţii promit să lupte pentru mai multă justiţie socială şi împotriva privatizării serviciilor publice.

Israelul estimează că războiul în Fîşia Gaza va dura încă cel puţin 7 luni

Războiul dus de Israel în Fîşia Gaza pentru lichidarea grupării islamiste Hamas va dura cel puţin pînă anul viitor şi trupele israeliene nu vor abandona în nici un caz enclava palestiniană, pentru a împiedica astfel "contrabanda cu arme", a declarat consilierul israelian pentru securitate naţională, Tzachi Hanegbi, citat de agenţia EFE.

"Mai avem încă şapte luni de luptă pentru a obţine ceea ce noi numim "distrugerea capacităţilor guvernamentale şi militare ale Hamas", a spus Tzachi Hanegbi, într-un interviu acordat postul public de radio Kan.

Israelul a lansat, pe 6 Mai, o ofensivă terestră la Rafah, oraşul de la graniţa cu Egiptul, unde peste un milion de palestinieni s-au refugiat din calea luptelor dintre Armata israeliană şi Hamas. Potrivit Israelului, Armata sa încearcă să elimine la Rafah patru batalioane ale Hamas. În pofida presiunilor internaţionale şi deciziei de Vinerea trecută a Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care a cerut Israelului oprirea ofensivei militare asupra oraşului Rafah, această ofensivă continuă şi tancurile israeliene au pătruns Marţi în centrul localităţii, iar agenţia palestiniană Wafa a relatat Miercuri despre noi bombardamente aeriene asupra oraşului.

Potrivit consilierului israelian Tzachi Hanegbi, Israelul urmăreşte să obţină un control deplin asupra coridorului de la graniţa cu Egiptul pentru a opri contrabanda cu arme dinspre această ţară. "Trebuie să închidem frontiera între Egipt şi Fîşia Gaza", a indicat oficialul israelian, conform căruia Israelul colaborează cu Egiptul împotriva contrabandei cu arme.

Războiul ar fi trebuit să se încheie acum patru luni, crede noul lider al Partidului Laburist din Israel

Noul lider al Partidului Laburist din Israel, Yair Golan, fost şef adjunct al Statului Major, a declarat că Israelul ar fi trebuit să pună capăt războiului din Fîşia Gaza în urmă cu patru luni, cînd a zdrobit braţul înarmat al Hamas, informează EFE.

"Acela era momentul potrivit, dar, din păcate, premierul israelian Benjamin Netanyahu nu vrea să-i elibereze pe ostatici pentru că îşi dă seama că asta ar duce la încheierea luptelor şi tîrăşte ţara către dezastru. De aceea trebuie să schimbăm cursul", a declarat Golan, într-un interviu acordat postului de radio israelian 103.

Golan a fost ales, Marţi, cu 95% din voturi în funcţia de şef al Partidului Laburist din Israel, în timp ce această formaţiune de stînga, cîndva axa puterii în primele decenii ale Statului Israel şi o forţă politică foarte influentă, este acum în criză, deţinînd doar patru din cele 120 de mandate din Parlament, cu promisiunea revitalizării partidului, care la ultimele alegeri din Noiembrie 2022 a obţinut cel mai prost rezultat din istoria sa.
Noul lider laburist, care îl înlocuieşte pe Merav Michaeli, a promis că va "unifica toate forţele de stînga din Israel", care sunt foarte fragmentate, ceea ce le-a făcut să-şi piardă influenţa. 

Procedura judiciară împotriva Poloniei privind statul de drept a fost abandonată de Comisia Europeană

Comisia Europeană (CE) a renunţat oficial la procedura judiciară împotriva Poloniei, ţară acuzată de nerespectarea statului de drept, transmite dpa, scrie Agerpres.Ca urmare a procedurii, Polonia se confrunta, în principiu, cu posibilitatea suspendării drepturilor sale de membră a UE, ceea ce ar fi fost o premieră în cadrul Uniunii. Abandonarea demersului Comisiei elimină această posibilitate şi încheie o dispută care a marcat multă vreme relaţiile între Bruxelles şi Varşovia.

CE acuzase fostul Guvern polonez format de partidul naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) că subminează independenţa Justiţiei. Coaliţia de centru condusă de Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, a învins însă PiS în alegerile generale din 15 Octombrie anul trecut, iar în Februarie anul acesta a prezentat un plan de reforme.

Ca urmare, Comisia a apreciat că Polonia reacţionează la îngrijorările privind independenţa Justiţiei şi s-a angajat să implementeze deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind statul de drept. Executivul european a luat decizia pe baza acestei constatări. Intenţia de a proceda astfel fusese anunţată din 6 Mai.

Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a afirmat atunci că renunţarea la procedura judiciară "marchează un nou capitol pentru Polonia". Ea a scris pe platforma X că modificarea statutului Poloniei este rezultatul "eforturilor hotărîte pentru reformă".

În 2022, din cauza îngrijorării privind statul de drept, Comisia a suspendat accesul Poloniei la o parte semnificativă din finanţarea europeană, inclusiv la fondurile pentru coeziune destinate statelor mai puţin dezvoltate. Suspendarea a luat sfîrşit în 29 Februarie, cînd Guvernul polonez condus de premierul Tusk şi-a prezentat planul de reforme. Au fost deblocate 137 de milioane de euro, pe care Polonia le va putea utiliza în anii următori. Suma respectivă provine din două surse: 76,5 miliarde de euro din fondul de coeziune şi aproape 60 de miliarde din fondul de relansare post-COVID.
Din acest fond, doar jumătate este reprezentat de granturi (credite nerambursabile), restul fiind împrumuturi. Tranşele trebuie aprobate de statele membre ale UE, reaminteşte dpa. Acest lucru este valabil pentru toate ţările europene, nu doar pentru Polonia, care conform Comisiei ar putea primi granturi de 34,5 miliarde de euro şi împrumuturi de 25,3 miliarde.

Planul de reforme judiciare prezentat de ministrul polonez al Justiţiei, Adam Bodnar, la o reuniune a miniştrilor pentru Afaceri Europene din 20 Februarie, depinde parţial de legi noi, care nu au fost încă adoptate. Această situaţie a determinat Ungaria, care este vizată la rîndul său de proceduri legate de statul de drept, să critice renunţarea la demersul împotriva Poloniei, apreciind că decizia este motivată politic.