Într-o comunicare privată adresată SUA, Rusia a reiterat termenii anteriori ai acordului de pace cu Ucraina

Rusia şi-a reiterat condiţiile anterioare pentru încheierea unui acord de pace cu Ucraina, într-o comunicare privată cu Statele Unite, care a avut loc în weekend, un document diplomatic neoficial cunoscut sub numele de „non-paper”, au declarat pentru Reuters doi oficiali americani şi o altă persoană familiarizată cu situaţia. În document, Rusia îşi reiterează condiţia de a prelua controlul asupra întregii regiuni Donbas din Ucraina, a spus unul dintre oficialii americani, o poziţie care respinge efectiv opinia lui Trump că liniile frontului ar trebui îngheţate pe poziţiile lor actuale. Rusia şi-a reiterat, de asemenea, condiţia sa anterioară ca nici un soldat NATO să nu fie dislocat în Ucraina ca parte a unui acord de pace. Informaţia despre documentul diplomatic informal – menit doar să comunice poziţia unei părţi către o altă parte – vine în contextul în care summitul între preşedintele american Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin, propus iniţial a avea loc la Budapesta în două săptămîni - pare din ce în ce mai improbabil. Un oficial al Casei Albe a declarat Marţi, pentru Reuters, că nu există planuri pentru această întîlnire „în viitorul imediat”. Solicitată să comenteze documentul neoficial, Casa Albă a făcut referire la declaraţiile făcute de Trump reporterilor Marţi după-amiază, cînd preşedintele american a afirmat că nu a luat o decizie cu privire la summit, dar că nu doreşte să aibă o „întîlnire inutilă”. El a adăugat că, în opinia sa, încetarea focului de-a lungul liniilor de front actuale este încă posibilă.

Autoritățile germane se angajează să plătească salariile celor 12.000 de angajaţi civili ai bazelor americane din Sudul Germaniei, afectaţi de shutdown-ul din SUA

Germania urmează să plătească, începînd din Octombrie, salariile celor aproximativ 11.000 de angajaţi ai bazelor militare americane de pe teritoriul german, ale căror salarii sunt ameninţate de paralizia bugetară (”shutdown”) din Statele Unite, anunţă Ministerul german al Finanţelor, relatează AFP, potrivit News.ro. ”Guvernul federal va angaja o cheltuială excepţională pentru a garanta că salariile din Octombrie sunt plătite la timp”, a anunţat o purtătoare de cuvînt a Mministerului. Ea precizează că aceste plăţi urmează să fie rambursate ulterior de către partea americană. Marţi, Sindicatul german al serviciilor Verzi au cerut Guvernului german să se asigure că salariile angajaţilor civili ai Forţelor armate americane din Germania sunt plătite, în pofida ”shutdown”-ului bugetar în Statele Unite. Verdi estimează efectivele a 12.000 de oameni. Începînd de la 1 Octombrie, o parte a Administraţiei federale americane este oprită, iar sute de mii de funcţionari au fost trimişi în şomaj tehnic.

În trecut, aceşti angajaţi civili, remuneraţi conform convenţiei colective de muncă al Forţelor armate staţionate în Germania, ”au fost excluşi de la efectele unui shutdown şi au continuat să-şi primească salariile”, potrivit Ministerului german al Finaţelor.

Șeful Statului Major al Armatei franceze avertizează că țara sa trebuie să fie pregătită pentru un șoc în trei, patru ani în fața Rusiei

”Armata franceză trebuie să fie pregătită pentru un șoc în trei, patru ani în fața Rusiei, care poate fi tentată să continue războiul pe continentul nostru”, a afirmat șeful Statului Major al Armatei franceze, generalul Fabien Mandon, pentru a justifica ”efortul de reînarmare al țării”, relatează AFP, potrivit Agerpres. ”Primul obiectiv pe care l-am trasat Armatei este de a fi pregătită pentru un șoc în trei, patru ani, care ar fi o formă de test - poate că testul există deja sub forme hibride -, dar poate fi ceva mai violent”, a declarat generalul Mandon în fața deputaților Comisiei de Apărare. ”Rusia este o țară care poate fi tentată să continue războiul pe continentul nostru și acesta este elementul hotărîtor în ceea ce eu pregătesc”, a adăugat generalul care a preluat comanda Armatei franceze la 1 Septembrie. Analiza sa se alătură în special celei a serviciilor secrete germane care au avertizat săptămîna trecută împotriva Rusiei, pregătită - potrivit lor – ”să intre în conflict militar direct cu NATO”, amenințare care s-ar putea concretiza înainte de 2029. Moscova are ”percepția unei Europe colectiv slabe”, potrivit generalului Mandon, care observă o ”dezinhibare a recurgerii la forță de partea rusă”. Creșterea bugetului militar este deci, potrivit lui, ”fundamentală, deja existentă în percepții”. Proiectul de buget pentru apărare prevede alocarea a 57,1 miliarde de euro pentru anul 2026, adică o creștere cu 13%, ridicînd efortul bugetar pentru Armată la 2,2% din PIB, potrivit ministrului francez al Apărării, Catherine Vautrin.

Un atac rusesc a lovit o grădiniţă în Harkov

O grădiniţă privată din Harkov a fost lovită Miercuri de un atac rusesc, iar clădirea a fost cuprinsă de flăcări. Copiii au fost evacuaţi, dar mulţi prezintă „reacţii acute la stres” a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski. „O dronă rusească a lovit o grădiniţă din Harkov, după un atac masiv din timpul nopţii. Din păcate, o persoană a fost ucisă, condoleanţele mele familiei îndoliate. Pînă în prezent, şapte persoane au fost rănite şi primesc îngrijiri medicale. Toţi copiii au fost evacuaţi şi sunt acum în adăposturi. Informaţiile preliminare indică faptul că mulţi prezintă reacţii acute de stres”, a scris preşedintele Volodimir Zelenski pe X, unde a postat şi imagini. În oraş s-au auzit cel puţin trei explozii, o persoană a murit, cel puţin alte 6 au fost rănite, a anunţat şi primarul oraşului, Igor Terehov, potrivit Ukrainska Pravda. Administratorul regiunii, Oleg Sînehubov, a precizat că a murit un bărbat de 40 de ani. „Nu există nici o justificare pentru un atac cu drone asupra unei grădiniţe şi nici nu poate exista vreodată. În mod clar, Rusia devine din ce în ce mai obraznică. Aceste atacuri sunt scuipatul Rusiei în faţa tuturor celor care insistă asupra unei soluţii paşnice”, a comentat preşedintele Volodimir Zelenski. „Huliganii şi teroriştii pot fi puşi la locul lor doar prin forţă”, a subliniat preşedintele. Atacul din Harkov vine după ce în cursul nopţii au fost atacuri intensive asupra Kievului şi a altor regiuni din Ucraina, soldate cu cel puţin patru morţi.

CIJ inițiază o audiere cu privire la obligaţiile Israelului privind ajutorul umanitar în Fîşia Gaza

Cea mai înaltă jurisdicţie a ONU, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a început Miercuri să-şi prezinte avizul cu privire la obligaţiile Israelului faţă de organismele care furnizează ajutoare umanitare în Fîşia Gaza, relatează AFP, potrivit News.ro. Preşedintele CIJ Yuji Iwasawa a deschis o audiere publică în care urmează să-şi prezinte avizul - consultativ - cu privire la obligaţia Israelului de a facilita ajutorul în Fîşia Gaza. ONU a cerut Curţii de la Haga să clarifice obligaţiile Israelului - în calitate de putere ocupantă - atît faţă de ONU, cît şi faţă de alte organisme, ”inclusiv în privinţa asigurării şi facilitării furnizării fără oprelişti a unor articole de primă necesitate esenţiale supravieţuirii” palestinienilor. Un aviz al CIJ nu este constrîngător din punct de vedere juridic, însă Curtea estimează că are ”o mare greutate juridică şi o mare autoritate morală”. Israelul a interzis UNRWA să opereze pe teritoriul israelian după ce a acuzat unii angajaţi ai Agenţiei ONU de participare la atacul Hamasului de la 7 Octombrie 2023, care a declanşat războiul din Fîşia Gaza. Agenţia are în continuare aproximativ 12.000 de angajaţi în Fîşia Gaza şi intenţionează să joace un rol într-o reconstrucţie, după fragilul armistiţiu încheiat la 10 Octombrie. Peste 370 de angajaţi ai UNRWA au fost ucişi de la începutul războiului, potrivit agenţiei.

4 morţi, între care un bebeluş şi un copil de 12 ani, într-un atac rusesc asupra regiunii Kiev

Patru persoane, printre care doi copii, au murit în regiunea Kiev în urma atacului rus din noaptea şi dimineaţa zilei de 22 Octombrie, informează Ukrainska Pravda. „În timpul nopţii şi dimineaţa, mai multe zone ale regiunii au fost supuse unui bombardament. În comunitatea Zazîmska au murit trei persoane, printre care şi copii. Echipele de salvare efectuează operaţiuni de căutare şi îndepărtează dărîmăturile”, au anunţat serviciile de urgenţă. Şeful Administraţiei Regionale a precizat că ruşii au ucis o tînără născută în 1987, un bebeluş de şase luni şi o fetiţă de 12 ani în satul Pogrebî din districtul Brovarski. „Cadavrele lor au fost găsite la locul incendiului unei case private”, a precizat şeful regiunii. Ulterior, el a adăugat că în districtul Brovarski şi un bărbat născut în 1987 a fost rănit mortal de resturi. În Brovarski a fost rănită şi o femeie de 83 de ani. Ea a fost salvată de pompieri din casa cuprinsă de flăcări. Resturile au provocat, de asemenea, aprinderea unui camion cu remorcă. În prezent, toate incendiile au fost stinse. În alte părţi ale Ucraina, atacurile ruse au rănit 13 persoane în Zaporojie, iar explozii au fost auzite şi în regiunile Dnipro şi Odesa.

Kosovo declară că este disponibil să preia migranți din Regatul Unit în schimbul sprijinului Londrei împotriva Serbiei și Rusiei

Premierul kosovar, Albin Kurti, a declarat că migranți ilegali respinși din Regatul Unit ar putea fi preluați de Kosovo, în cadrul planului Guvernului de la Londra de a crea centre de returnare în afara teritoriului britanic, declarație făcută înaintea unui summit european privind Balcanii Occidentali, relatează agenția EFE, potrivit Agerpres. ”Dorim să ajutăm Regatul Unit. O considerăm o datorie politică și de prietenie pentru sprijinul oferit de Londra în timpul conflictului cu fosta Iugoslavie”, a declarat presei premierul kosovar înainte summitului găzduit la Londra de premierul laburist britanic Keir Starmer. Premierul Kurti a precizat că oficialii britanici și kosovari poartă deja discuții pentru a defini un acord prin care Kosovo să preia solicitanți de azil expulzați din Regatul Unit. În schimb, a adăugat el, Kosovo dorește să primească sprijin britanic ”în materie de securitate, informații și echipamente pentru a face față amenințărilor din partea Serbiei și Rusiei”.

AfD din Germania este suspectat de spionaj în favoarea Rusiei

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), în plină ascensiune, a fost acuzat de spionaj în favoarea Rusiei şi a altor state autoritare, adversarii politici indicînd că parlamentarii săi fac solicitări „problematice”, relatează AFP, transmite News.ro. „AfD abuzează de dreptul parlamentar de a pune întrebări pentru a investiga în mod evident infrastructurile noastre critice”, a afirmat Georg Maier, ministrul de Interne al landului Turingia, care a împărtăşit ziarului economic Handelsblatt „îngrijorarea sa crescîndă” . „Impresia care se desprinde este că AfD lucrează, cu întrebările sale, pe baza unei liste comandate de Kremlin”, a declarat Maier. „AfD a format o alianţă cu mai multe state autoritare şi colaborează cu Rusia, China şi Coreea de Nord pentru a dăuna grav ţării noastre”, susţine într-un răspuns adresat AFP şi deputatul Konstantin von Notz, vicepreşedinte al Comisiei de control al serviciilor secrete din Bundestag. În Aprilie 2024, în cadrul unei dezbateri în camera inferioară a Parlamentului, au fost semnalate „întrebări parlamentare problematice” din partea AfD, existînd suspiciunea că acestea au fost formulate în numele „statelor autoritare”, „pentru a le ajuta în mod deliberat să slăbească ţara noastră, să spioneze infrastructurile noastre critice şi să le saboteze”, a subliniat Konstantin von Notz. Potrivit lui Georg Maier, membru al Partidului Social-Democrat (SPD), AfD din Turingia a pus în ultimele 12 luni 47 de întrebări despre infrastructurile critice, cu „o intensitate şi o precizie crescînde”. Fie că este vorba de infrastructuri de transport sau digitale, de aprovizionare cu energie sau apă, partidul AfD manifestă „un interes deosebit pentru tehnologiile şi echipamentele Poliţiei, în special în domeniul detectării şi apărării împotriva dronelor”, dar şi pentru Armată şi protecţia civilă, arată Georg Maier. Luni, cancelarul german Friedrich Merz a desemnat AfD drept „principalul său adversar” în pragul unui an electoral încărcat. Fondat în 2013, acest partid, care a ocupat locul al doilea la alegerile legislative din Februarie anul trecut, devansează acum CDU-ul lui Merz în mai multe sondaje.

Statele europene şi Ucraina pregătesc o propunere în 12 puncte pentru a pune capăt războiului Rusiei

Ţările europene lucrează cu Ucraina la o propunere în 12 puncte pentru a pune capăt agresiunii Rusiei de-a lungul actualelor linii de front, respingînd condiţiile liderului rus Vladimir Putin, reafirmate în convorbirea pe care a avut-o cu Donald Trump săptămîna trecută, ca Kievul să cedeze teritorii în schimbul unui acord de pace, relatează Bloomberg şi Reuters, citînd surse diplomatice sub acoperirea anonimatului. Propunerile prevăd întoarcerea în Ucraina a tuturor copiilor deportaţi în Rusia şi schimbul de prizonieri, odată ce Rusia va accepta un armistiţiu şi ambele părţi se vor angaja să-şi oprească avansul teritorial. Ucraina ar urma să primească garanţii de securitate, fonduri pentru repararea daunelor de război şi o cale de aderare rapidă la Uniunea Europeană. Sancţiunile împotriva Rusiei ar fi ridicate treptat, deşi 300 de miliarde de dolari din rezervele îngheţate ale băncii centrale ar urma să fie deblocate numai după ce Moscova va accepta să contribuie la reconstrucţia postbelică a Ucrainei.

Un comitet de pace prezidat de preşedintele american Donald Trump ar supraveghea punerea în aplicare a planului propus, potrivit unor persoane familiarizate cu acest subiect citate de Bloomberg. „Este un efort al consilierilor de securitate naţională de a menţine Statele Unite în joc”, a explicat un diplomat citat de Reuters. Alţi trei diplomaţi au confirmat, de asemenea, că se pregătesc propuneri, unul dintre ei afirmînd că ideea acestui consiliu a fost inspirată de planul american în 20 de puncte pentru Gaza.

Potrivit planului european, Moscova şi Kievul ar începe, după acceptarea unei încetări a focului, negocieri cu privire la guvernarea teritoriilor ocupate, dar nici Europa, nici Ucraina nu vor recunoaşte legal nici un teritoriu ocupat ca fiind rus, au spus sursele. Detaliile planului sunt în curs de finalizare şi ar putea suferi încă modificări, au avertizat sursele. Orice propunere ar avea nevoie şi de acordul Washingtonului, iar oficialii europeni ar putea călători în SUA în această săptămînă, au mai spus sursele.